A oferi (sau iubi ) neconditionat este un gest sau o atitudine nepretuita si umana, dar cand este prost inteleasa avem de-a face doar cu prostie.
Faptul ca oferi sau te oferi dezinteresat nu inseamna ca te oferi in orice conditii, oricui.
Si-i valabil indiferent de ceea ce oferi.
A oferi ceva neconditionat este un gest puternic de constienta, in care, esti constient de continutul celui caruia ii oferi ceva si de motivatiile tale.
In afara acestor doua aspecte orice oferi este expresia unei mecanici interioare instinctuale extrem de vulnerabila la manipulare.
Oferta neconditionata, ca si iubirea neconditionata, intelese gresit, sunt conditia ca tot ce este josnic sa prolifereze.
Nu stiu daca ati observat ca ceea ce face ca smecheria, falsitatea, viclenia, manipularea si perversitatea să prolifereze, este succesul, puterea care o obtin cei care le valideaza si asimileaza.
Este evident ca, atata vreme cat in numele bunatatii si iubirii neconditionate, oferim ceva si ne lasam inselati sau folositi de cei perversi, nu facem decat sa-i stimulam.
Ei nu au nici o vina. Asta-i adevarul. Ei doar s-au adaptat la inconstienta celorlalti, folosind-o in favoarea lor.
Atitudinea lor indica o constienta mai mare decat a celor care-i folosesc. De aici si succesul lor. Perversii sunt mai constienti, mai atenti, mai prezenti decat cei naivi, infestati de idei spirituale, prost intelese.
Iubirea sau oferta neconditionata nu inseamna inconstieta, naivitate, prostie. Inseamna a fi constient de gestul tau si implicatiile lui.
Cata vreme femeile vor barbati onesti, dar sunt muci la fundul smecherilor, in timp ce ma intreaba cum ar putea sa-si transforme “soarecu” de care-s indragostite in barbati maturi … nimic bun nu se poate intampla.
Daca esti in relatie cu un “soarec” indeparteaza-te si cauta altceva, daca nu vezi interes real si preocupari concrete in directia maturizarii.
Daca te atrag soarecii macar ai bunul simt si nu le pretinde sa se schimbe. Atractia ta este stimulentul lor.
Sau.
Cata vreme vrem o piata cu clienti de incredere, cu care putem avea relatii corecte de colaborare, dar oferim conditiile cele mai favorabile clientilor tupeisti, c are te tepuiesc la cea mai mica neatentie, doar pt ca au pozitii financiare puternice, in timp ce inasprim conditiile celor care relationeaza cinstit si corect …
….sa nu ne mire ca, cu fiecare moment devenim mai slabi la mana celor tupeisti si lipsiti de demnitate. Astfel cei corecti devin tot mai slabi, iar excrocii tot mai puternici.
Prin tot ce facem sau oferim, constient sau inconstient, stimulam ceva in aceasta lume. Asigurati-va ca oferta voastra ajunge la acea parte a umanitatii care caracterizeaza sau tinde catre lumea in care ati vrea sa traiti.
Iubirea neconditionata inseamna ca iubirea ta nu astepta nimic, dar in nici un caz nu se intelege ca se ofera oricui neconditionat.
Oferta iubirii neconditionate se indreapta extrem de conditionat.
Oferta ta trebuie sa fie neconditionata de vreun raspuns, dar este extrem de conditionata de continutul destinatarului.
Iubirea neconditionata este insa dincolo de exprimarea ei (exprimarea ei fiind o oferta – a carei problematica am atins-o eu mai sus) este si o stare de contiinta inalta si foarte rara care intr-adevar se raporteaza la intreaga existenta si implicit la toata lumea.
Dar chiar si din aceasta stare de constiinta iubirea neconditionata se exprima diferentiat, functie de continutul celui cu care relationeaza.
In consecinta, nu uitati ca prin tot ceea ce sunteti si faceti, stimulati ceva in aceasta lume.
Cand vedeti ceva ce va deranjeaza, inainte de a acuza, asigurati-va ca nu stimulati ceea ce condamnati.
In concluzie, retineti va rog:
Neconditionat inseamna ca nu astepti ceva in schimb. Mai inseamna dezinteresat de raspuns.
Neconditionat inseamna ca ai ales sa oferi ceva, cuiva, doar pentru ceea ce este destinatarul ofertei tale si pentru placerea ce a o face in aceste conditii.
Neconditionat nu inseamna ca dam intelesuri spirituale sau nobile unor gesturi venite din inconstienta, slabiciune, dependente sau prostie.
Nu va lasati sedusi de ideea ca masculinitatea, barbatia, este o chestiune hormonala.
O poveste anosta si foarte scurta a testosteronului si competitiei:
Testosteronul are de spus doar o poveste despre inconstienta, competitie agresiva, nemultumire de sine sau aroganta si reproducere.
Barbatia este despre cum iti intelegi rolul in aceasta viata. Despre randamentul cu care folosesti resursele cu care ai venit in lume si cele ce ti se ofera pe parcurs.
Barbatia este o poveste despre cooperare (inteligenta), luciditate, lumina si caldura. Nu intamplator, este asociata cu soarele.
Si nu intamplator, sursa a tot ce este sta in deciziile si alegerile barbatului. Fara soare nu poate creste nimic. Soarele, precum barbatia, declanseaza germinatia si dezvoltarea spirituala.
Paradoxal, dar feminitatea este cea care aduce in lume forta care sustine cresterea. Amuzanta ironie. Nu vi se pare?
Masculinitatea dă directia, creeaza cadrul si stabileste fundatia, iar femeia alimenteaza procesul cresterii cu energie, placere si sens.
Conceptia s-a incarnat in barbat, iar manifestarea in femeie. Barbatul este doar o idee, femeia este realitatea.
Cand intelegi asta ca barbat, intelegi ca performanta spirituala a barbatului se regaseste in ochii si extazul feminin.
De la prea multa spiritualitate conceptuala s-au consolidat in noi clisee care nu mai sunt contestate de mai nimeni, pentru ca suna atat de frumos, incat copilul naiv din noi isi doreste tare mult ca lucrurile sa fie atat de simple incat sa poata visa la ele in timp ce el nu trebuie sa faca nimic..
Asa ajungem sa credem ca :
”Totul porneste de la exemplul propriu. Daca tu vrei pace, iubesti oamenii si arati asta prin toate faptele tale, este imposibil ca cei din jurul tau sa nu isi dea seama, si sa le placa sa se schimbe.”
Asa ceva se-ntampla, … dar foarte rar, sau urmare a unui proces foarte lung.
In fapt, sunt oameni care nu dau doi bani pe iubirea ta, pe exemplul personal sau increderea ta, si sunt altii care, pur si simplu, nu pot sa o creada sau sa o vada.
Iubirea adevarată presupune si adevaruri grele ce trebuie spuse, iar pentru multi iubirea, care o pot intelege si o asteapta, este cea care le confirma ca-s centrul universului.
Asa ca … nu este deloc imposibil ca cei din jurul tau sa nu-si dea seama ca-i iubesti. Este chiar foarte probabil.
Pe de alta parte, pentru ca pretentiile majoritatii oamenilor de la ceilalti si mai ales de la cei pe care-i iubesc sunt absolut absurde, e suficient sa-i dezamagesti o data, ca tot restul dovezilor de iubire sa nu mai conteze.
Daca ati iubit vreodata cu adevarat macar cativa oameni din jurul vostru, ar trebui sa stiti cata indoiala este in noi si cata suspiciune. Ar trebui sa stiti cate mecanisme inconstiente se opun increderii si iubirii intre oameni. Si mai ales cata confuzie.
E foarte posibil ca cele mai mari dovezi de iubire sa-ti fie interpretate ca avand interese ascunse si sa produca o agresivitate cum rar ti-i dat sa vezi.
Cand esti furios, spre exemplu, ca nu ai controlul asupra unui prieten de care ai nevoie, vei vrea sa interpretezi totul ca fiind dovada de perversiune ca sa-ti justifici furia. Si asta chiar la oameni inteligenti, cu un fond bun.
Iubirea vindeca si rezolva multe probleme, dar mult mai incet decat isi imagineaza oricine.
Si contamineaza doar pe cei care sunt deja foarte maturi, sau au o bunatate nativa.
Pe ceilalti iubirea ii rascoleste si-i baga in tensiuni greu de imaginat.
Dar dincolo de asta, cel mai important fapt este ca nu suntem oamenii care sa putem iubi total, prin toate faptele noastre. Ca urmare, ce rost are sa vorbim despre iubiri de astea, care daca exista sunt atat de rare incat nu am auzit de ele decat prin carti.
Cati oameni ati intalnit in viata asta care sa iubeasca prin toate faptele lor incat sa fiti atat de siguri de afirmatii ca cea de mai sus?
Suntem foarte departe de asa ceva. Asa ca,… a astepta ca toti sa devenim iluminati, ca sa putem iubi s au macar sa putem crea o prietenie bazata pe incredere, este doar o iluziecare nu ne duce nicaieri.
Dar eu zic altceva.
Ca in noi, exact asa cum suntem exista experienta importantei unor oameni in propria viata (prin ceea ce ei sunt), exista oameni a caror admiratie o dorim si oameni pe care-i admiram. Exista in noi toti o sensibilitate care ne face sa-i simtim pe unii oameni mai bine si sa ne placa.
Ori eu zic ca, chiar pornind de la aceste trairi comune fiecaruia, putem constientiza cat de important este ca macar cu cativa oameni, cei spre care ne indeamna inima, sa cream aceste legaturi de incredere absolute.
Ma refer la prieteni, mentori, iubiti, iubite, vecini, colegi, etc spre care simtim o dorinta de apropiere.
Daca nici aici nu ne gasim resursele pentru a crea experienta increderii, atunci suntem fara speranta si nimic bun nu ne poate astepta. Ca urmare eu cred ca dezideratul meu nu este optional. Este obligatoriu sa facem asta. Sa gasim solutiile apropierii macar intre cei cu care impartim atractie, compatibilitate, admiratie etc.
Din punctul meu de vedere, orice relatie durabila de incredere intre oricare doi oameni este de o importanta covarsitoare. Este cel mai rar lucru de pe pamant.
Daca v-ati propus vreodata vreunul dintre voi sa va construiti aceste relatii durabile de prietenie adevarata, pentru ca intelegeti cat de pretioase sunt, atunci stiti cate provocari vă ridica viata pentru atingerea acestui deziderat.
Mai stiti si ca fiecare dintre cei care aspira la o relatie bazata pe increderea trebuie sa se utilizeze la intreaga capacitate pentru a-si depasi conditionarile care tind sa ne separe.
Fara o determinare totala si o preocupare consistenta de a-ti aminti cine suntem, dincolo de aparente sau situatii de moment si cat contam unii pt altii … …nu vei face fata situatiilor in care te pune viata … si in care pare ca pierzi ceva important, daca mai cultivi prietenii atat de apropiate.
Viata nu este o poveste romantica de iubire. Este, dimpotriva, o lectie de determinare, care-ti solicita toata puterea si resursele interioare de luciditate.
Si este o lectie care se invata in minim doi.
https://fiiconstient.ro/wp-content/uploads/2020/07/fii-constient-350x91.png00Cristihttps://fiiconstient.ro/wp-content/uploads/2020/07/fii-constient-350x91.pngCristi2013-08-13 13:22:062013-08-14 17:22:24Increderea nu este sirop. Nici iubirea.
Pentru ca nu gasim bruma de bun simt necesara sa ne acceptam limitele naturale si firesti oricarei fiinte (pentru care, intre noi fie vorba, nu prea suntem responsabili) alunecam intr-un univers conceptual rupt de viata, in care valoros devine doar ceeace sustine inchipuirea noastra ca suntem mai mult decat ceea ce stim ca suntem.
A ne minti frumos devine in acest context principala cale de a relationa.
Relatiile sunt un troc de minciuni destinate sa ne alimenteze importanta.
Cand cineva pe fata caruia nu citesti impacarea cu propriile limite, iti cere adevarul, nu te lasa prostit de cuvinte !
NU vrea adevarul !
Vrea sa-i confirmi ceeace vrea sa creada despre ea.
Cand nu poti gasi satisfactie in propria existenta , nu-ti ramane decat sa-ti spui ca esti important tocmai pentru că simţi că nu eşti.
Sentimentul nefericirii este interpretat de inconstienta ca fiind neimportanţă si implicit in loc de a te ocupa sa devii fericit acceptand ca nu esti , tu cauti sa devi important.
Bineinteles ca nu vei reusi intrucat, nu neimportanta este problema ta ci nefericirea.
Constatand ca nu poti deveni important , nu-ti ramane decat sa pretinzi si sa incerci sa pari ca esti.
De aici disperarea de a fii vazut mai mult decat ceea ce esti si usurinta cu care punem fi manipulati de cei care ne valideaza.
Totul devine firesc cand accepti profund ca esti nefericit si limitat si constati imediat urmare a acestei atitudini, ca nu-i nici o drama, ba chiar dimpotriva ii oportunitatea imensa de a-ti permite sa gresesti, sa fii ridicol si stangaci.
Aceasta este adevarata libertate si doar de aici incepem sa avem o viata reala.
https://fiiconstient.ro/wp-content/uploads/2020/07/fii-constient-350x91.png00Cristihttps://fiiconstient.ro/wp-content/uploads/2020/07/fii-constient-350x91.pngCristi2013-08-07 20:31:212013-08-16 15:58:48Crezi ca vrei sa fii important ?
Se tot spune “sa nu faci sex fara iubire”, dar afirmatia asta cu pretentii de mare rafinament uman este doar un cliseu scos pe piata in perioade spiritualo-romantice, fiind preluata de o gramada de papagali (intre care ma numaram si eu la un moment dat) sedusi de intelegeri general acceptate.
Sexul, in faza in care existam noi ca umanitate acum, nu trebuie facut cu iubire.
Să faci sex din iubire este cea mai proasta recomandare posibila, intrucat incarca experienta sexuala cu o presiune inutila, care nu face decat sa-i oblige pe cei naivi sau încă neexperimentați sa cadă in emotii nerelevante , de care sunt convinsi ca este iubire.
Oricum, nici nu s-ar putea face cu iubire, cata vreme iubirea este ceva absolut inaccesibil nivelului nostru de constiinta actual.
Daca noi, ca umanitate, ne-am trezi sa respectam recomandarea ar trebui sa devenim majoritatea abstinenti într-un context in care omenirea este bolnava si grav dezechilibrata de lipsa de atingere, imbratisare, contact si comunicare fizică.
Iar aceste dezechilibre umane se amplifica galopant intr-o lume suprasaturata de industrii care exploateaza total aspiratia umanitatii catre contact si conexiune fizica, dar in acelasi timp incarcă psihicul fiecarui individ neatent sau naiv cu vinovatii abisale sau cinism dus la extrem.
Chiar si cei foarte convinsi de calitatea iubirii lor sunt departe de forme elementare de iubire.
Regret ca trebuie sa fiu eu cel ce va deziluzionează. E foarte tentant sa lasi oamenii sa viseze 6 cai frumosi si verzi pe pereti. Eu însă am agenda mea si sunt sigur că sunt destui care să gaseasca ceva util in ea.
Sexul este o sursa de energie care ne echilibreaza si maturizeaza usor, apropiindu-ne de nivelul de constiinta de la care iubirea ( intelesă ca o combinatie de generozitate, liniste interioara si intelepciune) ne este accesibila.
Inainte de orice, sexualitatea umana ar trebui complet si definitiv eliberata de ”iubire” (de fapt de “povestea iubirii”) pentru a fi experimentat ca ceea ce este: o interactiune si comunicare fizica si energetica intre indivizi, un schimb de informatii despre identitatea noastra la un nivel ce nu poate fi contrafacut cu aparente si manevre.
Eliberarea sexului de povestea iubirii ar elibera de bruiaje si vinovatie impulsurile noastre sexuale care sunt simple invitatii la atingere si contact.
Ar elibera naturaletea umana. Această naturalețe este asociata conceptului de animalitate de care se folosesc spiritualistii disperati să-si vanda reprimarea drept superioritate .
Paradoxal, dar aceasta eliberare a naturii noastre viscerale, este expresia unei armonizari cu viata si este consecința unui gest de profunda umanitate, fiind posibila doar apeland la singura calitate care o defineste: conştienta.
Eliberarea naturii noastre este un gest de vointă care te integrează in fenomenul vietii si implicit nu poate fi decat rezultatul constientei si constiintei umane.
Ceea ce ne face animalici cu adevarat este renuntarea la constienta, in favoarea instinctelor mental egotice.
Nu instinctele naturale ne fac animalici, ci cele mentale nasc dezechilibrele, cruzimea si monstrii interiori.
Prin instinctele naturale suntem conectati la natura pentru a ne hrani si echilibra. In toate aceste instincte veti gasi o frumusete si o inteligență imensa. Pentru ca, prin ele, experimentam conectarea la intreaga existenta.
Respiratia, hrana , sexul, defecatia sunt un schimb de energie. Este sex. Nu intamplator toate produc placere. Este placerea fiintei de a fi conectata, de a apartine.
Iar secretul ultim este ca sexul inseamna iubire in forma cea mai elementara. Sexualitatea redusa la esentă este o inlantuire mai mult sau mai putin creativa de imbratisari a corpurilor noastre sau a unor parti ale lor. Este greu de inteles cum si-a pierdut umanitatea atat de mult ratiunea si luciditatea incat sa poata crede ca niste comune imbratisari fizice pot fi acuzate de ceva si implicit demne de rusine . Rusinoasă din punctul meu de vedere este doar aceasta abdicare de la ratiunea elementară pentru restabilirea careia ma stradui să fiu cat mai clar in exprimarea perspectivelor mele native.
Discursul iubirii, cu care ne umplem mentalul, nu dovedeste decat decuplarea de la ratiunea elementara si sensibilitatea noastra.
Cand iubesti viata sau traiesti intens … respiri adanc. Cand iubesti o femeie … o fuţi bine. Sau macar incerci cu adevarat sa o faci, caz in care devine prioritate sa te dezvolti energetic pana acolo incat oferta ta sexuala este una care conteaza.
Astfel ne-am apropia de noi insine, de natura noastra energetica, de campul de viata, care suntem de fapt.
Am deveni autentici si congruenți cu lumea noastra energetica, care este adevarata realitate in care existam.
Experienta sexualitatii eliberate de iubire ne-ar face rapid naturali si calmi si am evita preocupare obositoare pentru manipularea sexului opus.
Mult inainte de problema iubirii in sex ar trebui sa ne punem problema onestitatii.
Iar a recunoaste ca nu suntem capabili de iubire la nivelul la care suntem, dar ca avem nevoie de atingerea si atentia sexuala a celuilalt, este o forma incipienta, dar veritabila de iubire.
A spune ca habar nu ai ce inseamna sa iubesti, dar ca vrei si ca ai mare nevoie de sex, este smerenie si respect autentic ceea ce este o baza impecabila pentru o viitoare experienta a iubirii.
A descarca sexualitatea de orice obligatie relationala ulterioara este de asemenea o forma de iubire, intrucat aceasta atitudine vine din intelegerea ca a hrani pe cineva cu satisfactie sexuala este un gest de interes real pentru binele si echilibrul celuilalt.
A renunta la pretentiile noastre de siguranta, inclusiv sexuala, renuntand la pretentia de a fi suportati permanent de partenerii nostri, este iubire pura.
Daca ne-am hrani in aceste nevoi cu simplitate am constata rapid ca nu mai prea avem nevoie sa ne agatam de vreun partener.
Pentru ca avem deja puterea sa fim pe picioarele noastre.
In concluzie, eliberati sexul de ”iubire” si nu mai vorbiti de iubire ca si cum ati fi capabili de ea. Si mai ales nu o pretindeti ca si cum ar fi ceva usor de oferit si experimentat.
Suntem la ani lumina distanta de iubire, dar macar avem varianta onestitatii. Iar pentru mine aceasta inseamna foarte mult.
Dovediti onestitate … si astfel va deschideti drumul catre experienta iubirii. ……………………………………………………………………………………………..
Sunt sigur ca dincolo de inconfortul inițial al prăbușirii unor convingeri confortabile superficialității din noi toți, revelațiile adunate in aceste carți vor debloca in cei care le parcurg intelegeri care vor da relațiilor si sexualității, mult mai mult sens si armonie.
Facebook
https://fiiconstient.ro/wp-content/uploads/2013/07/missing_heart_by_rek9.jpg449600Cristihttps://fiiconstient.ro/wp-content/uploads/2020/07/fii-constient-350x91.pngCristi2013-07-15 09:22:182016-03-14 08:06:04Eliberați sexul de ''iubire'' dacă vreți să cunoașteți vreodată ceva despre iubire
Constat ca swingul sexual este inteles si perceput gresit de nepracticanti sau analisti speculanti, drept un mod de iesi din monotonie, o goana dupa senzatii tari sau doar ca o inclinatie catre nonconformism sau exotic, dar nimic nu poate fi mai gresit de atat.
Perceptia asta indica o consistenta naivitate si necunoastere a problematicii sexului in grup.
Atentie! Sex in grup nu inseamna neaparat schimb de parteneri, desi este foarte posibil sa se ajunga si aici.
Swingul este pentru cei care au inteles ca sexualitatea si erotismul este un mod de a cunoaste oameni si de a interactiona cu ei.
Swingul este pentru indivizi maturi sau cupluri sudate, foarte mature, care tocmai pt ca sunt atat de consolidate isi pot permite astfel de experiente.
Cuplurile de naivi, plictisiti de partener, cei care vor sa impresioneze sau cei manati de curiozitate vor fi dezamagiti si chinuiti in complexul esecului sau mana geloziei. Daca vrei sa dovedesti ceva, ori daca te crezi buricul pamantului ca ai un cur fain sau o pula zdravana … te asigur ca nu ai viata lunga in swing sau sex in grup.
Nu contest (desi am mari indoieli) ca in cluburi de swing pot ajunge cupluri manate de plictiseala sau in cautarea materializarii fanteziilor sexuale, dar acestia se vor lovi de probleme majore si vor abandona rapid astfel de experiente, intrucat le vor scoate la suprafata problemele care si le evita sau de care nu sunt constienti.
Sexualitatea nu functioneaza asa cum vedem in filme romantice sau in cele porno.
Sexualitatea in grup functioneaza doar dupa transarea competitivitatilor si posesivitatilor.
Cand scopul este sa te simti bine, fiind deschisi si prezenti, fara priviri superioare sau dispretuitoare, fara invidii pt cei mai frumosi, virili sau dotati, fara complexe sau comparatii, …. lucrurile incep sa curga frumos.
In relatiile multiple precum si in swing, iubirea sau respectul pt toti cei implicati este o chestiune de supravietuire.
Altfel devii macinat de neincrederi si gelozie, orice satisfactie sexuala fiind imposibila.
Swing inseamna doar o deschidere a propriului erotism catre necunoscuti, iar aceasta presupune, inevitabil:
1. Depasirea oricaror complexe privind aspectul fizic.
2. Integrarea constienta a naturii erotice in propria identitate.
3. Renuntarea la superioritate si instinctul de competitie.
4. Depasirea sentimentului de posesivitate si control al partenerului.
5. Respect si recunostinta pentru deschiderea celorlalti, datorita carora poti privi sau interactiona fizic cu energiile erotice ale altor cupluri.
6. Bun simt si prezenta absolut necesara pentru o interactiune reusita.
7. Raportarea erotica la ceilalti in afara conditionarilor legate de varsta si forme.
In concluzie, cand auziti de swing sau sex in grup, ar fi bine sa va imaginati ca este vorba de asa ceva si in nici un caz de ”avioanele” care le imagineaza indivizi lipsiti de orice experienta in acest spatiu.
https://fiiconstient.ro/wp-content/uploads/2020/07/fii-constient-350x91.png00Cristihttps://fiiconstient.ro/wp-content/uploads/2020/07/fii-constient-350x91.pngCristi2013-07-13 23:23:192013-07-14 10:53:35Swingul sexual si sexul in grup, expresie a maturitatii relationale.
Cea mai mare teama a celor care simpatizeaza ideea libertatii in relatii este aceea de a accepta riscul ca iubitul lor, lasat liber, sa intalneasca ceva mai pretios, pentru ca asta presupune, in imaginatia lor, sa fie abandonati si dati uitarii.
Genul acesta de intrebari indica o desavarsita eroare de abordare si o majora lipsa de experienta , pentru ca :
1. Inainte de toate eu cred ca oricare dintre cei care au aceasta temere ar trebui sa se intrebe daca sunt multumiti cu un partener care le sta aproape, doar pentru ca sunt limitati in posibilitatea de a gasi ceva mai bun.
Faptul ca doar lipsa de optiuni mai bune imi tine iubita langa mine, nu ma face deloc multumit sa o am. Dimpotriva, mi-o doresc aproape, intrucat presupun ca ne leaga ceva atat de evident si esential, incat orice experienta ar avea cu un alt tip nu va afecta decisiv ceea ce avem impreuna.
Iar daca o pierd in acest cotext, inseamna ca oricum nu mai erau intre noi decat iluzii.
2. Mi-este imposibil sa ma suport, in conditiile in care mi-as dori ca iubita mea sa nu aiba oportunitatea de a se bucura de momente faine cu alti tipi.
Dimpotriva, tocmai pentru ca tin la ea, consider firesc sa-i doresc cele mai bune momente posibile ce le poate avea in realatiile cu barbatii.
Are o singura viata si nu pot vedea cum faptul ca imi ofera foarte mult din viata ei ar putea-o obliga, in virtutea nu stiu carei morale, sa-mi ofere totul.
NU suntem proprietatea cuiva si nu datoram nimic nimanui.
3. O minima experienta in relatii libere cu mai multi parteneri te avizeaza ca tot ce se intampla in oricare din celelalte relatii pun si mai mult in valoare ceea ce ai cu oricare din iubitii tai.
Amenintate sunt relatiile in care nu te leaga decat interese si in care ’’iubitul’’ este doar un furnizor de validare, sex si confort social.
4. Indiferent de ceea ce crezi despre propria ta relatie si de capacitatea ta de a constrange libertatea celuilalt, toti sunt liberi, chiar daca nu stiu sau nu vor.
Nimeni nu-si poate angaja sufletul si simtirea in jocurile de interese ale egourilor noastre.
Atractiile si interesele lor nu pot fi evitate, ignorate sau negate. In fapt cu cat cauti sa le minimalizezi sau negi cu atat cresc in intensitate.
Interesul sau sentimentele pentru altii apar si se vor manifesta oricat ai investi in urmarire si controlul iubitului ce crezi ca il posezi.
5. Exista in noi un instinct natural catre deschidere si sinceritate fata de iubitii nostri, care ne indeamna sa fim transparenti in relatiile noastre, sa vorbim natural despre atractiile noastre.
Bineinteles ca o lume de indivizi, coplesiti de neincredere in sine si nesiguranta, descurajeaza si inhiba acest instinct de sinceritate.
Culmea este ca aceasta transparenta te apropie enorm si te incarca cu un imens sentiment de recunoastinta.
In concluzie chiar daca eliberarea partenerilor de angajamente si obligatii ar insemna sa-i pierdem definitiv, pentru parteneri mai potenti si interesanti … …este lipsit de demnitate sa-ti constrangi in orice fel partenerul, care-ti este de fapt cel mai apropiat om din viata.
Dar realitatea este ca libertatea acordata si respectata te apropie foarte mult in orice relatie.
Doar in conditii de libertate incepe o relatie reala si se poate vorbi de iubire.
Iubesti cand dai liberate si doresti tot ce poate fi mai bun celuilalt. Si cel mai important lucru este ca fiecare dintre relatii le vor consolida pe toate celelalte.
Nimeni nu poate inlocui pe nimeni si tot ce este real intre noi ne va chema inapoi, in cazul in care nu suntem constienti de ceea ce avem impreuna.
Nu uitati ca experimentam cu totii de multa vreme varianta de a relationa in cuplu sub presiunea unui control strict si neobosit din partea partenerilor nostri si nu mi se pare deloc ca relatile sunt mai sigure, mai durabile sau mai fericite.
Dimpotriva, nu mai vezi nici macar o singura relatie care sa o invidiezi.
Partenerii nostri sunt in majoritate o combinatie de gardieni si detectivi experimentati dovada ca nimeni nu crede in relatiile contractuale in care ne tranzactionam libertatea.
https://fiiconstient.ro/wp-content/uploads/2020/07/fii-constient-350x91.png00Cristihttps://fiiconstient.ro/wp-content/uploads/2020/07/fii-constient-350x91.pngCristi2013-07-13 20:58:402016-11-07 22:14:12Libertatea in relatii si frica de a fi parasiti pentru un partener mai bun.
Indragostirea este tot ce nu este iubirea si invers.
Sunt concepte opuse.
Indragostirea e o culme a inconstientei ce apare si se consuma in spatiul formei (sau a aparentelor), care include spatiul mental emotional.
Iubirea este o culme a constientei si se consuma in spatiul continuturilor (spatiul existential).
Ceea ce consideram si tratam noi ca fiind “iubire” este clasica indragostire .
Este o autohipnoza euforica care ucide exact luciditatea de care ai mare nevoie pentru a-ti cunoaste asa-zisul “iubit” si a intelege ce se-ntampla cu adevarat cu tine.
Este un terci de atractie sexuala, emotia validarii (placerea de a fi dorit) si a proiectiilor idilice (promisiunea conservarii starii).
Este doar o stare de exaltare a simţurilor scapate de orice supervizare constienta.
Simpla excludere a discursului iubirii din tot acest fenomen ar face totul mult mai real.
Dar este atat de greu sa facem asta, intrucat mizam mult pe acest discurs al iubirii, in demersul nostru de a crea confuzia care ne permite manipularea celuilalt.
Tot acest dans al dragostei suprasaturat de dovezi de iubire, expresii si gesturi emotionale, nu este nimic altceva decat o diversiune ampla (de multe ori inconstienta), destinata sa ne insele vigilenta si bunul simt, pentru a face sa para reala o poveste in care avem rolul de “buric al pamantului”, pe care il asteapta o dulce si neintrerupta fericire in cuplu.
Aparent curios cand te indragostesti este ca îti refuzi orice analiza a motivatiilor si naturii atractiei ce o simti., iar asta nu e chiar intamplator.
Esti nevoit sa faci astfel ca sa-ti refuzi constientizarea adevaratelor tale motivatii , interese care te-ar pune in situatia de a risca sa fii cunoscut asa cum esti de fapt.
Ar fi usor sa-ti identifici interesul firesc, dar strict sexual, precum si toate calculele de castig, visele naive, slabiciunile si fricile care te imping sa te grabesti in decizii prin care îţi abandonezi responsabilitatea fericirii, punand-o pe noul iubit.
Dar ce interes ai putea avea sa descoperi aceste lucruri despre tine ?
Noutatea in relatii aduce emotii inedite si intense, sub influenta unui consistent cocktail hormonal.
Doar cu putina luciditate si experienţă puteti vedea in experienta voastra si peste tot in jur tiparul relatiilor si irelevanţa emotiilor in perioda de indragostire.
Cand intelegi asta, iti vei tempera entuziasmul, in favoarea atentiei si a preocuparii pentru transparenţă si relaxare in relationarea de inceput.
Aceasta este o forma esentiala si foarte importanata de respect pentru un potential partener.
Entuziasmul indragostitilor este cu atat mai mare, cu cat isi refuza mai puternic responsibilitatea propriei fericiri.
Cand o relatie este destinata sa te absolve de efortul constientei si al maturizarii, este foarte important sa crezi in basmele tale si sa te grabesti sa impachetezi rapid relatia in ceva sigur si durabil.
Tuturor va este cunoscut sentimentul acela inexplicabil in care simti ca iubesti pe cineva, fara măcar sa-l cunosti.
Este posibil ca senzatia ce o incerci sa aiba la baza compatibilitati esentiale sau doar superficiale, dar in mod sigur acestea vin la pachet cu o multime de alte aspecte care ar trebui sa te faca mult mai precaut in a te lansa in proiectii de orice fel .
Perspectiva unei aventuri sexuale va entuziasma pe aproape toata lumea, dar important este sa fii constient de motivatiile tale si de ceea ce se-ntampla de fapt.
Pofta pentru romantism tradeaza o nevoie disperata de emotii, destinate sa acopere golul interior al lipsei de sens, in care-ti traiesti viata.
Odata consumata atractia sexuala, disponibilitatea celui mai abil dintre parteneri pentru interpretarea rolului de indragostit dispare, iar superficialitatea relatiei si golul de sens interior devenind evidente.
Trebuie inteles ca, in lipsa unei conexiuni reale creata pe conţinutul a ceea ce suntem, odata consumata atractia sexuala apare o respingere evidenta … …o nevoie stringenta de a fi lasat singur, care este temperata doar de ratiunea nevoilor sexuale viitoare.
Odata prabusit “visul de iubire” dupa potolirea sexuala, golul de care am fugit devine mai evident si mai dureros, iar deciziile, declaratiile de dragoste eterna, angajamentele si promisiunile ne atarna ca o piatra de moara la gat.
Pentru a ne elibera de aceasta greutate ar trebui sa recunoastem deschis ca ne-am ambalat, ca am mintit si exagerat.
Dar asta presupune o onestitate mult prea dificila, iar solutia este un nou set de minciuni care creeaza situatii imposibile, din categoria ”te iubesc de ma cac pe mine, dar viata este impotriva noastra si trebuie sa ma car” , care de cele mai multe ori jignesc inteligenta oricui.
De cele mai dese ori, in fuga noastra ridicola de responsabilitatea propriilor alegeri, concluzionam ca suferinta este consecinta relationarii, şi nu a inconstientei cu care intram in relatii.
Aici intra toti indragostitii raniti in ’’iubirea lor’’, care declara teatral si foarte convinsi ca nu vor mai iubi vreodata. Ca si cum parodia lor de experienta ar avea vreo legatura cu iubirea.
Aici intra in scena o alta mare categorie de papagali (nevinovati de altfel), care-ti spun ca oricata suferinta si durere ar aduce iubirea, in afara ei nimic nu are sens si ca trebuie sa te bagi din nou si din nou in acelasi rahat, in numele “iubirii”, bineinteles.
Nu ca ar fi existat vreodata vreo urma de iubire in astfel de relatii, dar este esential sa ne spunem asta pentru a putea juca rolul de victima nefericita a perversitatii sexului opus si a crea o aura dramatico–romantica a experientei comune a indragostirii.
Avem nevoie de aceasta aura pentru a ne proteja dreptul la prostie si inconstienta si a evita cu orice pret intalnirea cu bunul simt si realitatea.
Apetitul pentru proiectii idilice va fi platit cu suferinta, doar pentru a nu uita prea usor importanta de a crea fericire pornind de la realitatea a ceea ce suntem.
Aproape orice indragostire se sfârşeşte in durere si dezamagire pentru ca de constientizarea durerii si dezamagirii din noi insine fugim atunci cand ne aruncam in experienta indragostirii.
Celelalte indragosteli, cele foarte putine care rezista timpului, ele supravietuiesc cu pretul asumarii unei infantilitati relationale greu de imaginat, in care fiecare îsi ia rolul de ’’copilas leganat in poala maica-sii’’ unde totul se transforma intr-o gângureala insuportabila.
In relatiile ajunse aici ai ocazia sa te familiarizezi cu comunicarea din categoria ’’lugu lugu’’ (iubitica mea scumpica, tutulica mica, hai da-mi un pusi la puti) …care să fie luată drept dovada unor relatii pasionale si durabile de catre toti naivii disperati sa se aghete si ei de cineva.
Cand alegi sa vezi in celalalt ceea ce-ti doresti, refuzi orice sansa de a trai ceva real.
Povestile de iubire cu care te dopezi si setea de emotii in cadre romantice, nu sunt decat autoconditionari care permit sa fii manipulat si implicit te califici ca victima sigura a dezamagirilor.
In general, cei blocati in acest tip de relationare sunt indivizi superficiali si inconstienti, cu o parte consistenta de perversitate, care aleg doar calea usoara, adica vizeaza /cauta parteneri mai slabi sau neexperimentati, ce pot fi folositi usor ca furnizori de validare si sex.
Experienta indragostirii nu evita pe mai nimeni, dar orice preocupare pentru maturizare si evolutie ajunge sa te scoata, in cele din urma, din confuzie si ipocrizie.
De cele mai multe ori, unul dintre indragostiti este mai detasat si inevitabil, mai abil.
Orice individ iesit sifonat dintr-o relatie romantica, cu debut fulminat, ce alege sa se simta victima inocenta, refuza sa accepte ca oricat ai acuza perversitatea celui care ’’te-a facut’’, nu poti confunda vibratia unei persoane deschise si sincere cu una care intimideaza, manipuleaza si Îsi joaca convingator teatrul de indragostit.
Daca confunzi , o faci pentru ca vrei sa te minti. Si probabil ca te-ai folosit si tu de multi dintre cei mai naivi ca tine.
Victimele obisnuite ale acestor indragosteli, prin nevoia lor de a se agata de cineva, devin usor de folosit (sau doar de “f*tut”), dar pe masura de greu de suportat. Ceea ce le face foarte repede neagreabile si dispensabile.
Nu este nimic incorect in aceste relatii, intrucat instinctul celor folositi de a se agata nu este cu nimic mai nevinovat decat instinctul celorlalti de a se folosi sau manipula.
Am cunoscut femei care, desi au fost folosite si abandonate rapid, sub explicatii “SF”, desi inteleg rational substratul experientei prin care au trecut, in secret jinduiesc sa mai fie folosite, chiar pe acelasi scenariu şi de catre acelasi individ, in timp ce il acuza de le sar ochii.
Niciodată să nu subestimaţi forţa şi prostia inconştienţei !
—————————————————————————————-
Relaţia de tip “formă-îndrăgostire-inconştienţă-manipulare
Radacinile confuziei si neintelegerilor in relatii sunt conditionari extrem de puternice, implantate mult inainte de a intelege ca ne este alterata identitatea.
Pentru ca aceste conditionari sa fie valide, colaboreaza adevarate industrii de vise precum:
mass media, revistele pentru femei, literatura, telenovelele, filmele, marketingul, povestile parintilor si o armata impresionanta de indivizi inconstienti.
Nu intamplator sunt in joc asemenea forţe de manipulare. Îndrăgostirea se consuma intru-un spatiu al formei.
Indragostirea fiind un proces superficial si cvasi inconstient, ea exista doar in lumea formei (imprejurarile exterioare):
imaginea celuilalt, felul în care merge, se poartă, aspectul lui fizic, profesia, statutul social, economic, imbracamintea, modul in care te prezinti in public, cum comunici.
Forma activeaza impulsurile inconstiente implicate in indragostire.
Forma este ceva usor de perceput si evaluat si are o caracteristica incredibil de profitabila prin aceea ca este extrem de tentanta, dar nu satisface niciodata.
O vrei cu disperare, dar cand o ai constati ca nu te ajuta prea mult. Dupa care, cauti sa obtii mai mult.
De aici isteria dezvoltarii personale, cu ale ei obiective:
fii frumos, stilat, fa sport, fii la moda, fii de succes, invata cum sa pari increzator sau agresiv, atractiv… dupa caz.
Toata lumea intelege ca relaxarea, calmul, increderea in sine, spontaneitatea, conexiunea cu femeile vin doar pe un fond de onestitate si bun simţ.
Dar onestitatea si bunul simt presupun recunoasterea ipocriziilor, constienţă, vulnerabilitate, ceea ce, in mod evident, cer o masiva reorganizare interioara si o abordare a vietii total diferita faţă de ceea ce suntem noi obisnuiti.
Automat varianta onestitatatii devine exclusa pt cei superficiali si implicit, nu le ramane decat varianta cultivarii aparentelor, cumuland informatie destinata sa exploateze inconstienta semenilor si a sexului opus, in cazul nostru.
In aceste conditii, pare mult mai atractiv si facil sa ramanem cu o imagine de sine grandioasa si sa cosmetizam lasitatea, mercantilismul si dezinteresul real pentru oameni, cu o aparenta seducatoare si de succes, pe principiul “Cui ii mai pasa ce om sunt daca par de succes?”
Lumea formei, in care se consuma povestile iluzorii de dragoste, este lumea in care o prima impresie impecabila si aspectul fizic sunt hotaratoare.
De cand ma stiu am simtit o placere intensa sa fac o prima impresie proasta, fiind dezinteresat de orice formalism sau reguli de comportament si cu toate astea am obtinut tot ce am vrut. Uneori chiar de la cei care m-au judecat usor.
Putine criterii sunt mai relevante pentru calitatea unui om decat modul in care judeca la prima impresie.
In modul in care-mi trateaza femeile stângăciile, emotiile de inceput, vad foarte usor ce oameni sunt. Iar cele care trec acest test involuntar, mă fac să-mi doresc mai mult de la ele.
Lumea relatiilor trebuie sa devina una calda si relaxata, pentru ca fiintele noastre sa respire si sa creasca intr-un climat de incredere.
Nimic nu sta intr-un moment, intr-o sansa, ca sa ne punem problema primei impresii.
Totul sta in ceea ce suntem, iar asta este dincolo de momentele noastre mai bune sau mai slabe.
Cei orientati spre continut vor cauta parteneri orientati in aceeasi directie, alaturi de care se pot simti bine si pot evolua.
Acestia se vor bucura cand sunt vazuti in continutul si limitele lor, intrucat nu vor sa ascunda nimic. Aceasta este lumea in care nu vrei sa impresionezi cu nimic, vrei doar sa fii corect perceput.
Este lumea in care intelegi ce absurd este sa reduci un om , o viata, la o impresie de moment.
Viata noastra nu se dezvolta prin sanse unice, oferite de indivizi nemuritori si reci. Identitatea noastra se dezvolta devenind umani, calzi, onesti si corecti cu cei din jur, nu incarcandu-i cu presiunea perfectiunii in relationare.
—————————————————————————
Aparent, aceasta lume a indragostirii si a formei, care presupune aprioric sa folosesti inconstienta si slabiciunile sexului opus in interesele tale, nu-ti lasa de ales (repet, aparent, intrucat tot timpul ai de ales) decat sa intri in jocul acesta de manipulare, pentru ca altfel crezi ca risti sa ramai fara parteneri.
Este o temere partial justificata, intrucat barbatii si femeile care aleg cartea sinceritatii constata cat de mult sperie adevarul.
Dar acesta-i doar un aspect superficial care nu trebuie luat in calcul, deoarece:
Alegerea onestitatii nu trebuie sa depinda de castigul sau pierderile pe care le presupune. Onestitatea si deschiderea sincera catre sexul opus este in sine propriul castig, prin starea de congruenta si satisfactia de a fi intreg – pe care le traiesti.
Permanent vor fi oameni in jur care sa raspunda pozitiv la abordarea onesta, chiar daca sunt mai greu de gasit, sau chiar daca, in prima faza, o refuza instinctual sau doar din precautie.
In comunicarea sincera, fara rezerve exista o satisfactie care, in cele din urma, va fi constientizata ca fiind suficient de valoroasa incat sa sacrifici confortul ego-ului tau atat de deranjat de adevar.
Intr-adevar pe aceasta cale relatiile evolueaza incet, dar sigur, devenind de la un moment dat indestructibile si invulnerabile.
Si oricum, alternativa traditionala, in care ajungi sa te folosesti si sa manipulezi cele mai importante fiinte din viata ta … partenerii cu care-ti imparti corpul, sufletul si intreaga intimitate, este una care nu poate fi acceptata de nici un individ in care mai exista putina inima si umanitate.
Nu vreau, in nici un caz, sa va las impresia ca desconsider forma. Departe de mine acest gand.
Oricine, oricand va aprecia si-si va dori frumusetea, eleganta, sanatatea, abilitatile fizice, confortul, bogatia, succesul si gloria etc.. Dar acestea incep sa aiba o valoare reala, doar din momentul in care devin calitati secundare tuturor celor care definesc continutul uman.
Si orice continut se constientizeaza si se dezvoltă pornind de la cel mai elemetar aspect al acestui continut:
onestitatea absoluta cu noi insine si cu ceilalti si acceptarea a ceea ce onestitatea ne spune despre noi.
Pe aceasta baza, totul se va schimba, iar lumea formei va fi reflexia continutului, nu ambalajul lipsei de continut.
Important de inteles este ca nu exista vreun motiv pentru a acuza nici un fel de stari euforice, de emotii intense sau simple declaratii de interes ale unui partener nou.
Orice moment placut consumat in compania cuiva inseamna satisfactie, ori asta ne incarca pe toti cu resurse de vitalitate.
Esential este sa intelegi corect ceea ce traiesti si ca aceste experiente nu sunt nimic mai mult decat expresia unor stari de moment, ce nu implica cu absolut nimic viitorul.
Un moment placut in relatiile dintre sexe este un cadou existential, nu o promisiune sau o garanţie a legaturii pentru viitor.
Un sentiment reflecta o stare de moment creata impreuna si multa gratie existentiala. Si oricat de cinic ar parea, este posibil sa nu te mai întâlneşti niciodata cu el.
Solutia problematicii indragostirii, este sa fii tu insuti si sa discuti pe bune, incurajand aceeasi atitudine (asta daca te cunosti si daca faci fata adevarului), ca sa poti sa-ti faci o parere relevanta despre cine sunteti si ce puteti trai impreuna.
Euforia de inceput poate sa nu insemne nimic, la fel cum inceputuri mai timide pot evolua in prietenii sau pasiuni adevarate.
In concluzie, refuzati insistent orice proiectii, bucurati-va de tot ce va ofera viata, nu va agatati de nimic, alegeti sa vedeti lucrurile asa cum sunt, pentru ca in toate experientele va asteapta intelegeri esentiale.
Dar nu mai pierdeti timpul pe directii evident falimentare. Le-am urmat prea multi, prea multa vreme.
https://fiiconstient.ro/wp-content/uploads/2020/07/fii-constient-350x91.png00Cristihttps://fiiconstient.ro/wp-content/uploads/2020/07/fii-constient-350x91.pngCristi2013-07-13 17:58:082013-07-14 00:10:22Indragostirea si legatura ei cu forma (aparentele)
Problematica iubirii a devenit una extrem de complexa si confuza doar din momentul in care iubirea a devenit un concept destinat sa mascheze ipocriziile si imaturitatile noastre umane. Acesta iubire este iubirea de contrabanda, care urmareste doar interese meschine ambalate in aparente imaculate.
Efectul de reabilitare a reputatiei sexualitatii, discreditata de inconstienta colectiva, a facut conceptul iubirii extrem de popular. Popularitatea ei, cat si utilizarea cvasigeneralizata, lasa pe undeva impresia ca iubirea este ceva accesibil si comun experientei umane.
Asa am ajuns o umanitate care visează la iubire, vorbeşte mereu despre ea pretutindeni, şi totuşi nu are habar ce este.
In fapt, nu stiu daca este ceva mai rar pe lumea asta decat experienta iubirii in relatiile de cuplu.
Omenirea este la ani lumina de cele mai elementare forme de iubire.
Omenirea experimenteaza in cuplu, ca expresie a fenomenalei ei inconstiente, doar o iubire a imaginii si ideilor pe care le intretine despre ea insasi.
Este iubirea totala a unei constructii mentale despre sine, impotriva intereselor elementare ale fiintei lui si a celorlalti.
Este opusul extrem al iubirii reale.
Folosindu-ti doar bunul simt elementar poti intelege ca iubirea reala nu poate avea nici o legatura cu continutul de traire specific relationarii comune in cuplu, care presupune minciuna, compromis, manipulare, angajamente, suspiciune, control, furie, comunicare dubla, atasamente, posesivitati, drame copilaresti, reprosuri, invinovatiri, lipsa de comunicare, competitivitate, exclusivitate, sentimentul tradarii.
Confuzia pe care o experimentam in relatii are la baza lipsa unei minime onestitati, care ne-ar obliga sa scoatem conceptul de iubire din povestea relationarii noastre, intrucat la nivelul nostru de intelegere, putere si maturitate, iubirea este ceva EVIDENT IMPOSIBIL si complet strain.
Suntem la nivelul de constiinta in care nu putem iubi decat ideile care ne confirma valoarea si importanta care ne plaseaza in pozitii de superioritate fata de ceilalti.
Slabiciunea si lipsa de sens in care ne traim viata, duce la o nevoie patologica de a ne considera mai speciali decat ceilalti.
Cand traim acut sentimentul neimportantei nu ne ramane decat sa gasim ceva care ne permite sa ne consideram mai buni decat ceilalti. Pentru ca, doar astfel putem pretinde atentie si efort. Daca am accepta ca suntem foarte putin in interior, automat ar trebui sa fim mult mai smeriti si lipsiti de pretentii. Si mult mai recunoscatori.
Iar ideea ca suntem iubiti exclusiv si intens este ceva ce confirma superioritatea de care avem atata nevoie ca sa ne putem suporta neimportanta.
Nici macar nu vrem sa verificam daca chiar asa stau lucrurile, adica daca chiar suntem iubiti asa cum vrem sa credem, intrucat ne intereseaza doar acel minim de aparente, necesar pentru a ne putea spune ca suntem iubiti.
A verifica adevarul concluziei ca suntem iubiti ar presupune o atentie si o preocupare admirabila si esentiala pentru continutul celui a carui iubire o dorim. Iar aceasta atentie ar revela o lume complexa si schimbatoare, care ne-ar face mult mai precauti in a trage rapid si usor concluzii despre iubirea celuilalt. Din acest motiv nu vrem sa stim ce-i in celalalt, vrem doar sa smulgem o declaratie de iubire.
Avem o nevoie disperata si pe masura de absurda, pentru linistea si echilibrul nostru superficial (inconstient), de a avea pe cineva despre care sa stim ca este dependent de noi si in puterea noastra. Nici macar nu conteaza ca cel dependent nu este interesant pentru noi. La aceasta dependenta ii zicem iubire si este balsam pentru ego-ul nostru.
De aici frica de relatii libere. Relatiile libere elibereaza de dependenta. Fara dependenta nu mai avem confirmarea importantei noastre. Va trebui sa ne gasim singuri aceasta importanta.
Miza relationarii libere este miza de a cauta importanta proprie in relatia cu tine insuti si nu prin comparatie cu ceilalti.
Dar tocmai neincrederea in noi, credinta ca nu suntem speciali si importanti, ne face sa pretindem dovezi ca suntem speciali.
Cei care s-au acceptat stiu ca sunt speciali prin ceea ce sunt si nu au nevoie de validarea acestei importantante prin relatii exclusive si fidele. Acestia nici nu vor putea fi manipulati cu validari sau invalidari subtile sau agresive.
Cei care stiu ca sunt speciali vor cauta in relatii orice altceva decat confirmarea importantei lor. Vor cauta experienta intimitatii, a deschiderii, a prieteniei, a bucuriei, a libertatii. Astea hranesc fiinta. Asta da luciditate, incredere in sine si bucuria de a fi viu. Asta ne apropie de oameni.
De aici apar primele forme de iubire adevarata.
V-ati prins acum de ce este atat de important ca iubirea sa para a fi un concept misterios, de neinteles, periculos, ambiguu, imposibil de cuprins rational.
Pentru ca la cele mai elementare abordari a conceptului iubirii ajungem sa intelegem ca ceva putred se ascunde in relationarea comuna de cuplu, si mai nimeni nu vrea sa dea ochii cu propria mizerie, cu atat mai mult cu cat am investit atata in efortul de a ne minti pe noi insine si pe toata lumea ca suntem imaculati .
Incercati o clipa sa percepeti nivelul de ipocrizie in care traim daca o omenire intreaga a putut accepta fara efort ca iubirea, in intelesul nostru comun, cuprinde necesar boala, tradarea, gelozia, patologicul, fluctuatiile intre agonie si extaz, ura, competitia, suferinta.
Tot acest nonsens, ce priveste modul comun de intelegere a iubirii, este necesar pentru ca avem nevoie ca de aer de acest concept in discursul nostru relational ca sa ne ascundem de noi insine. Sa ne ascundem de rusinea abil implantata de a fi fiinte primordial sexuale care, tocmai prin aceasta sexualitate, acceseaza energiile care o ajuta sa inteleaga viata si pe sine.
NU cred ca este ceva mai sacru si mai important pentru omenire in aceasta perioada decat eliberarea sexualitatii de ipocrizie si rusine si abordarea ei cu constienta si un respect imens, aducand transparenta absoluta in problematica si natura sexuala feminina si masculina.
O sexualitate sacralizata ca forma de smerenie si respect fata de energiile vietii este primul pas in maturizarea fiintei umane si regasirea experientei iubirii reale.
Ce este iubirea
In fapt, in iubire nu este nimic obscur, neclar, imposibil de definit. Dimpotriva iubirea este simplitate, adevar, cunoastere, claritate.
Lucrurile sunt simple chiar daca nu par:
Iubirea este un capat de drum al cunoasterii de sine, este expresia unei fiinte impacate cu ea insasi si cu viata, care s-a hranit in nevoile ei esentiale de experienta, incredere, atentie, comunicare, flirt, aventura, sex.
Iubirea este fructul maturizarii fiintei. Iubirea este identitatea noastra regasita prin constientizare. Dar regasirea inseamna claritate, care inseamna putere. Iar la putere ajungem accesand energia vietii.
Iubirea este expresia unui preaplin de unde si generozitatea care o insoteste. Cei care iubesc vor sa ofere mai mult pentru a contribui la incarcarea celor pe care-i iubeste.
Este onestitate absoluta, sinceritate cu tine insuti si cu ceilalti.
Este demnitate si integritate intrucat recunoaste, nu exclude, nu reprima, nu raneste.
Accepta, elibereaza, cauta relaxarea, pacea interioara si sensul.
Iubirea este o permanenta alegere constienta a ceea ce ne uneste, creeaza cooperare, sanatate.
Asta inseamna a alege invariabil drumul care pare mai greu. In realitate este singurul care ne duce undeva unde vrem sa ajungem.
Este directa si merge la esenta pentru ca vrea sa rezolve problema si sa vindece.
’’Iubirea este descoperire, înseamnă să joci cu cărţile pe faţă când toată lumea din jur ne învaţă să ne ascundem, să ne protejăm, să folosim orice mijloc ca să nu ne expunem, să nu fim răniţi, ucişi, cumpăraţi.’’ Iubire-Valerio Albisetti
Iubirea si este ceva extrem de rar. Dar este normal si firesc.
Nu este o tragedie sa recunoastem ceea ce suntem: oameni nesiguri, ipocriti, confuzi, anxiosi, agresivi si nevrotici, aflati in competitie, dependenti unii de altii. Povestile de iubire nu au facut decat sa creeze un mediu de o ipocrizie incredibila.
A renunta la ipocrizia discursului de iubire va fi primul gest de iubire autentica.
In acceptarea a ceea ce suntem sade singura sansa de a ameliora situatia.
Cand recunoastem cine suntem, dam o sansa celorlalti sa ne accepte si sa fie la fel de sinceri.
De aici incepe un spatiu de relationare in care toata agresivitatea si neincrederea, ce ne uza din interior, incepe sa fie exprimata .
Aparent lucrurile se agraveaza dar, in realitate, apare pentru prima data o comunicare reala care va limpezi pas cu pas totul.
Nu invidiile, suspiciunile, conflictele exprimate si discutate ne distrug, ci acelea care mocnesc in spatele aparentelor prietenoase intretinute in ascuns.
Iubirea este un concept care se poate folosit relaxat si intre indivizi care pot lua expresia „te iubesc” ca exprimare a unei stari de bine de moment care nu angajeaza cu nimic viitorul.
De cele mai multe ori, a exprima iubirea ca urmare a unui moment frumos avut impreuna, lasa impresia ca acea exprimare te si angajeaza cu ceva in viitor, cand singura reactie de bun simt ar trebui sa fie recunostinta pentru oportunitatea experientei placute.
Inconstienta corupe si distruge tot ce este mai frumos intre noi. Din acest motiv recuperarea sinceritatii absolute devine o obligatie intr-o lume in care am distrus tot ce ne hraneste, in timp ce strigam disperati ca ne este foame.
Desi fidelitatea este o calitate umana admirabila care se intersecteaza consistent cu loialitatea (una din caracteristicile umane cele mai dragi mie) fidelitatea sexuala la care ne fuge instant gandul cand problema fidelitatii este pusa pe tapet , este un concept care contine in el insusi prin definitie doze consistente de ipocrizie, lasitate si lipsa de respect fata de cel cu care esti intr-o relatie.
In primul rand nu putem vorbi de fidelitate sexuala in lipsa tentatiei de infidelitate. Cata vreme cineva nu este atras de alte persoane, nu este posibil sa spunem ca este un individ fidel, intrucat el relationeaza sexual cu o singura persoana pentru ca nu este atras de altcineva.
Fidelitatea in acest caz nu reflecta o calitate umana ci lipsa atractiei pentru alte persoane. Este normal si specific oricarei fiinte sa relationeze doar unde si cand simte interes si atractie.
Este atat de natural sa relationezi intim doar cu cei de care esti atras, incat nimanui nu i-ar fi venit vreodata ideea sa-si spuna ca este fidel doar pentru ca nu face sex cu indivizi de care nu este atras. Atractia fata de o singura persoana, nu este fidelitate sexuala.
De asemenea fidelitatea sexuala in lipsa de oportunitati sexuale nu este fidelitate. ”Este usor sa fii sfanta cand nu exista tentatii” adica ”multe femei cred ca sunt fidele cand ele sunt doar nebagate in seama”.
Ideea de fidelitate sexuala vizeaza exclusiv efortul si preocuparea de a rezista atractiei , de obicei generalizate, fata de alti parteneri.
Fidelitatea sexuala presupune indiscutabil, pretentia de a ignora , reprima, interzice sau nega orice atractie pentru alti indivizi. Inclusiv atractii care nu au o componenta sexuala intrucat, orice interes catre alt individ , este perceput de partenerul tau ros de neincredere, ca o declaratie publica a neimportantei lui.
Si poate fi interpretata astfel doar pentru ca in intimitatea lui este convins de propria neimportanta.
Oarecum surprinzator este cum oamenii inteligenti cu pretentii de rafinament intelectual si spiritual pot integra atat de usor in personalitatea si egoul lor o calitate, cea a fidelitatii sexuale, care le tradeaza atat de evident neincrederea in sine si completa lor imaturitate spirituala si umana.
CE altceva decat neincrederea in sine si frica de neimportanta te-ar putea impinge sa pretinzi celui pe care zici ca il iubesti sa-si ignore sentimentele, dorintele si nevoile?
Ce om trebuie sa fii, ca sa-ti doresti prezenta unei femei impotriva sentimentelor ei, s-o obligi sa-si refuze orice alta placere a relatiilor care o tenteaza, doar ca sa ti poti seda nemultumirea de sine cu sentimentul importantei? Practic, sacrifici libertatea (viata) partenerului tau , in numele iubirii bineinteles, pentru a avea o dovada a importantei tale.
Oricat de slab sau neincrezator in sine ai fi , bunul tau simt ar trebui sa-ti spuna ca modul acesta de abordare dovedeste o agresivitate fata de natura cea mai intima a partenerului tau. Dar asta ar presupune sa te intereseze natura lui intima.
Cand fidelitatea este valoarea fundamentala intr-o relatie, transmiti imediat ca:
Continutul uman al partenerului este nesemnificativ in raport cu pretentiile de confort ale egoului tau impachetate de ideea fidelitatii
Nu intelegi ca atractia si pasiunea sunt stari vii ce nu pot fi siluite sau conservate prin intelegeri de fidelitate , promisiuni si angajamente
Nu intelegi ca fidelitatea in absenta conexiunii, libertatii interioare si pasiunii nu hraneste nimic esential intr o fiinta.
Cand conditionezi o relatie de renuntarea la altele , pierzi din vedere singurul aspect esential pt o relatie: calitatea timpului petrecut impreuna. NU timpul iubitei (iubitului) tale petrecut cu altcineva iti va afecta relatia ci timpul pe care-l aveti impreuna si pe care de cele mai multe ori il irositi in platitudini si clisee.
Insa , intr-un gest masochist, majoritatea sacrifica importanta continutului de traire a partenerului, pentru acele calitati destinate sa valideze egoul si sa-i protejeze sensibilitatile. Problema este ca nimeni nu a vazut vreodata un ego multumit si dupa orice satisfactie ii oferi , nevoile lui cresc exponential. Orice satisfactie data egoului ii confirma justetea pretentiilor lui, fapt ce il va face sa-si extinda cererile.
Daca fidelitatea ar fi o calitate care sa aiba vreo valoare in sine, nimeni nu ar impune-o celorlalti, intrucat fiecare ar face orice este in stare sa o obtina pt el.
Dar, daca sunteti putin atenti , nimeni nu-si cultiva fidelitatea pentru el insusi ci doar ca sa o poata pretinde de la partener. Absolut toti cei pe care i-ati auzit vreodata slavind valoarea fidelitatii o vor pretinde cuiva.
Nici macar unul … nu-si doreste fidelitatea doar pentru el. Cei care traiesc atractii naturale si durabile pentru un singur partener nici nu-si pun problema fidelitatii si implicit nu au ce negocia.
Nevoia mea de fidelitate ascunde pretentia de a-ti amputa lumea interioara de senzatii si sentimente neagreate de autoritatea egoului meu , pentru a-ti face onoarea de a te distribui in rolul destinat sa-mi satisfaca asteptarile care sper eu ca-mi vor aduce fericirea.
Cand esti pentru mine doar rolul ce ti l-am trasat, in mod evident ca nu mai consider ca este ceva de cunoscut la tine. Iar combinatia asta de posesivitate si previzibilitate in relatii este moartea pasiunii. In acest context, relatia inseamna respectarea rolurilor trasate.
Bineinteles astea-s calculele egoului, intrucat realitatea si viata se pisa pe toate strategiile noastre de la care speram sa ne protejam iluziile si ipocriziile.
Doar cei pierduti in confuzii fara iesire isi pot imagina ca pe obedienta fata de egoul partenerului se poate construi o relatie functionala si durabila .
Obedienta, intrarea in rolul trasat, pentru a fi angajat ca partener, te califica doar pentru a fi folosit si dispretuit pentru naivitatea si imaturitatea ta.
Atractivi sunt doar cei care stiu cine sunt, care nu-si negociaza dreptul de a simti si a se manifesta liber.
Cei care valideaza ca importanta fidelitatea sexuala, nu transmit decat ca sunt dispusi sa-si nege fiinta sexuala ca sa poata pretinde acelasi lucru de la partener ..
Fidelitatea sexuala este cel mai rapid si mai sigur mod de distrugere a atractiei in cuplu si implicit de amplificare a tentatiilor de infidelitate.
Posesivitatea (sentimentul ca partenerul iti apartine) se consfinteste in secunda in care ai garantii ale fidelitatii sexuale. Iar posesivitatea este incompatibila cu pasiunea. Ceea ce simti ca posezi nu te mai atrage.
Ceea ce ai nu mai prezinta interes, nu te mai incita si implicit nu-i mai acorzi atentie , preocupare. In plus, astepti tot mai mult de la posesia ta (investitia). Ajungi sa crezi ca meriti totul si nu mai oferi nimic.
Asta se intampla cu ambii parteneri. Este usor de inteles ca, diferentele astea dintre ceea ce oferi si ceea ce pretinzi, sunt sursa unor tensiuni care se acumuleaza in backgroundul aparentelor intretinute cu tot mai mare dificultate.
Intr-o relatie bazata pe posesivitate si fidelitate sexuala , flirtul, atingerile extraconjugale devin experiente erotice irezistibile. Imaginati-va ce inseamna pentru cei aflati intr-un astfel de cuplu perspectiva unui sex extraconjugal pasional . Este ceva ce le acapareaza visele, gandurile in intregime. Nu intamplator. Suntem facuti sa traim cu pasiune si intensitate norocul de a fi viu.
Si nici un calcul meschin , nici o buna intentie naiva , precum si nici o ipocrizie nu va putea bloca interesele vietii ce se manifesta prin fiecare dintre noi.
Comentarii recente