Nu va lasati sedusi de ideea ca masculinitatea, barbatia, este o chestiune hormonala.
O poveste anosta si foarte scurta a testosteronului si competitiei:
Testosteronul are de spus doar o poveste despre inconstienta, competitie agresiva, nemultumire de sine sau aroganta si reproducere.
Barbatia este despre cum iti intelegi rolul in aceasta viata. Despre randamentul cu care folosesti resursele cu care ai venit in lume si cele ce ti se ofera pe parcurs.
Barbatia este o poveste despre cooperare (inteligenta), luciditate, lumina si caldura. Nu intamplator, este asociata cu soarele.
Si nu intamplator, sursa a tot ce este sta in deciziile si alegerile barbatului. Fara soare nu poate creste nimic. Soarele, precum barbatia, declanseaza germinatia si dezvoltarea spirituala.
Paradoxal, dar feminitatea este cea care aduce in lume forta care sustine cresterea. Amuzanta ironie. Nu vi se pare?
Masculinitatea dă directia, creeaza cadrul si stabileste fundatia, iar femeia alimenteaza procesul cresterii cu energie, placere si sens.
Conceptia s-a incarnat in barbat, iar manifestarea in femeie. Barbatul este doar o idee, femeia este realitatea.
Cand intelegi asta ca barbat, intelegi ca performanta spirituala a barbatului se regaseste in ochii si extazul feminin.
Nu am putut sa rezist mingilor ridicate la fileu de articolul asta. Cititi-l si voi inainte de a merge mai departe. E scurt.
Care-i minunea de fapt.
Doi barbati sunt iubiti de aceeasi femeie si acestia au decis sa se inteleaga in loc sa-si scoata ochii, eventual sa se omoare.
Si o femeie care nu renunta la niciunul intrucat ii place pe amandoi in aceeasi masura.
In fapt nu-i place in aceeasi masura, ci doar intelege ca fiecare hraneste ceva esential in ea si ca nu este normal sa renunte la vreunul.
Daca cei doi barbati si-ar fi scos ochii la propriu, daca ar fi cazut in depresii si victimizari sau daca vreunul s-ar fi sinucis, era doar o stire exotica, dar deloc surprinzatoare.
Daca l-ai fi vazut pe vreunu dintre ei agatat de balconul vreunui bloc in p**a goala in rolul de amant, era ceva absolut comun.
Dar faptul ca cei doi s-au inteles si femeia recunoaste ca nu vrea sa renunte la niciunul dintre ei este subiect de stire ce se vrea extrem de surprinzatoare. Aproape de neinteles.
Cand de fapt noi toti, inclusiv jurnalistul, intelege ca nimic nu este spectaculos sau exotic in situatia in sine.
Exotica este doar sinceritatea celor implicati. Faptul ca-si cunosc interesele si nu se lasa manipulati de convingerile ipocrite ale majoritatii.
Dar ma intreb, daca pe unul l-ar placea mai mult, de ce ar trebui sa renunte la cel pe care il place mai putin ?
Intrebarea in sine contine deja cateva confuzii care sper sa vi se clarifice pana la sfarsitul dizertatiei mele de ursulet (Mi se zice Panda, daca vreunu nu ati aflat inca)
Interesant este ca nu intelegem ca nu putem place pe cineva mai mult sau mai putin. Pur si simplu placem pe cineva ori nu placem. Intr-adevar unele relatii impart compatibilitati mai consistente decat altele si castigul pare mai mare in unele relatii decat in altele.
Dar asta nu inseamna ca placi mai putin pe unul decat pe altul. Compatibilitatile insa, oricand pot fi extinse si experienta intimitatii odata cu ele. Relatiile exista ca sa fie dezvoltate prin maturizarea fiecaruia dintre cei implicati.
Cand te bazezi pe castiguri in deciziile tale relationale vei constata deseori ca acestea vin la pachet cu pierderi ce nu le-ai luat in calcul sau ca, pur si simplu, initial ai evaluat gresit castigurile.
Nu intamplator vei fi dezamagit de fiecare data cand alegi sa renunti la relatii pt castigul si compatibilitatile ce par mai consistente in alte parti.
Cand renunti la cineva pt ca, cica iti place mai putin, de fapt te dezici de importanta lui pt tine, de teama sa nu-l pierzi pe cel de la care crezi ca ai mai mult de castigat, deranjandu-i egoul pretios .
Insa aflati de la mine ca asta-i directia pe care pierzi totul.
Odata ce ai renuntat la o relatie in care ati crescut impreuna si care mai oferea momente faine, momentele placute ce le-ai negat vor ocupa tot mai mult din atentia ta.
Orice nu recunoastem deschis prin recunostinta celorlalti parteneri se va acutiza si se va cere recunoscut.
Nu intamplator atatia dintre noi se intorc la iubirile vechi, prea usor abandonate cand eram inca sedati de iluzia iportantei si visele naive.
Cand te dezici de cei pe care-i placi doar pentru ca castigul pare mai mare in alte parti, ai ratat sensul oricarei relatii.
Ai ratat increderea si sinceritatea, de dragul proiectiilor de castig ce niciodata nu se vor concretiza.
Ai ratat intelegerea ca relatiile nu inseamna profit, ci incredere, prietenie, durabilitate si pasiune.
Faptul ca proiectiile de castig intr-o relatie noua alimenteaza emotii intense dar perisabile, nu inseamna ca relatiile mai vechi sunt mai neimportante sau ca ofera mai putina placere.
Inseamna doar ca te-ai pierdut in calculele mintii.
Nu zice nimeni ca relatiile nu se pot deteriora si bineinteles termina. Dar cand relatiile se termina pentru ca ai gasit altceva, pentru ca altcineva iti place mai mult … …esti doar un profitor sub masca iubirii.
Daca a fost suficient de bun pana ai gasit pe altul mai bun (desi-i f probabil ca te inseli in evaluarea ta ) atunci cauta sa-l ajuti sa evolueze pe primul.
Mai ales ca acum, prin noul partener, care suplimenteaza satisfactia din viata ta, ai resurse suplimentare care duc la rabdare si intelegeri suplimentare.
Daca este un partener mai bun cel nou, asta va face.
Te va incuraja sa respecti si sa dezvolti toate relatiile tale mai vechi, in care este prietenie si incredere.
Vorbesc aici de situatiile cand renunti la cineva care-ti place si cu care ai momente bune doar pt ca a aparut alticineva.
Cand iesi din relatii abuzive sau manipulatoare pentru ca apare altcineva in viata ta, … este pt ca noul partener a adus energia care-ti da puterea sa iesi din confuzie si dependenta. Acesta situatie nu este subiectul articolului meu.
Putine lucruri sunt mai distructive in viata noastra relationala de cuplu decat convingerea ca suntem in competitie.
Si asta pentru ca realitatea este opusa acestei convingeri. Suntem aici sa colaboram, sa ne oferim satisfactie si relaxare. Sa ne bucuram unii de altii. Sa extinde relatiile si relationarea. Sa aflam cine suntem in tot acest proces.
Nu ma credeti?
Nici nu trebuie.
Adevarul nu are nevoie de credinta nimanui sa existe. Adevarul este singurul lucru ce nu-l putem evita.
Pentru ca exista si ne miscam in el. Cata vreme il refuzam ne vom lovi constant de el.
https://fiiconstient.ro/wp-content/uploads/2020/07/fii-constient-350x91.png00Cristihttps://fiiconstient.ro/wp-content/uploads/2020/07/fii-constient-350x91.pngCristi2013-08-27 12:06:112013-08-30 13:05:09Crezi ca trebuie sa renunti la relatiile de cuplu vechi ?
Se tot spune “sa nu faci sex fara iubire”, dar afirmatia asta cu pretentii de mare rafinament uman este doar un cliseu scos pe piata in perioade spiritualo-romantice, fiind preluata de o gramada de papagali (intre care ma numaram si eu la un moment dat) sedusi de intelegeri general acceptate.
Sexul, in faza in care existam noi ca umanitate acum, nu trebuie facut cu iubire.
Să faci sex din iubire este cea mai proasta recomandare posibila, intrucat incarca experienta sexuala cu o presiune inutila, care nu face decat sa-i oblige pe cei naivi sau încă neexperimentați sa cadă in emotii nerelevante , de care sunt convinsi ca este iubire.
Oricum, nici nu s-ar putea face cu iubire, cata vreme iubirea este ceva absolut inaccesibil nivelului nostru de constiinta actual.
Daca noi, ca umanitate, ne-am trezi sa respectam recomandarea ar trebui sa devenim majoritatea abstinenti într-un context in care omenirea este bolnava si grav dezechilibrata de lipsa de atingere, imbratisare, contact si comunicare fizică.
Iar aceste dezechilibre umane se amplifica galopant intr-o lume suprasaturata de industrii care exploateaza total aspiratia umanitatii catre contact si conexiune fizica, dar in acelasi timp incarcă psihicul fiecarui individ neatent sau naiv cu vinovatii abisale sau cinism dus la extrem.
Chiar si cei foarte convinsi de calitatea iubirii lor sunt departe de forme elementare de iubire.
Regret ca trebuie sa fiu eu cel ce va deziluzionează. E foarte tentant sa lasi oamenii sa viseze 6 cai frumosi si verzi pe pereti. Eu însă am agenda mea si sunt sigur că sunt destui care să gaseasca ceva util in ea.
Sexul este o sursa de energie care ne echilibreaza si maturizeaza usor, apropiindu-ne de nivelul de constiinta de la care iubirea ( intelesă ca o combinatie de generozitate, liniste interioara si intelepciune) ne este accesibila.
Inainte de orice, sexualitatea umana ar trebui complet si definitiv eliberata de ”iubire” (de fapt de “povestea iubirii”) pentru a fi experimentat ca ceea ce este: o interactiune si comunicare fizica si energetica intre indivizi, un schimb de informatii despre identitatea noastra la un nivel ce nu poate fi contrafacut cu aparente si manevre.
Eliberarea sexului de povestea iubirii ar elibera de bruiaje si vinovatie impulsurile noastre sexuale care sunt simple invitatii la atingere si contact.
Ar elibera naturaletea umana. Această naturalețe este asociata conceptului de animalitate de care se folosesc spiritualistii disperati să-si vanda reprimarea drept superioritate .
Paradoxal, dar aceasta eliberare a naturii noastre viscerale, este expresia unei armonizari cu viata si este consecința unui gest de profunda umanitate, fiind posibila doar apeland la singura calitate care o defineste: conştienta.
Eliberarea naturii noastre este un gest de vointă care te integrează in fenomenul vietii si implicit nu poate fi decat rezultatul constientei si constiintei umane.
Ceea ce ne face animalici cu adevarat este renuntarea la constienta, in favoarea instinctelor mental egotice.
Nu instinctele naturale ne fac animalici, ci cele mentale nasc dezechilibrele, cruzimea si monstrii interiori.
Prin instinctele naturale suntem conectati la natura pentru a ne hrani si echilibra. In toate aceste instincte veti gasi o frumusete si o inteligență imensa. Pentru ca, prin ele, experimentam conectarea la intreaga existenta.
Respiratia, hrana , sexul, defecatia sunt un schimb de energie. Este sex. Nu intamplator toate produc placere. Este placerea fiintei de a fi conectata, de a apartine.
Iar secretul ultim este ca sexul inseamna iubire in forma cea mai elementara. Sexualitatea redusa la esentă este o inlantuire mai mult sau mai putin creativa de imbratisari a corpurilor noastre sau a unor parti ale lor. Este greu de inteles cum si-a pierdut umanitatea atat de mult ratiunea si luciditatea incat sa poata crede ca niste comune imbratisari fizice pot fi acuzate de ceva si implicit demne de rusine . Rusinoasă din punctul meu de vedere este doar aceasta abdicare de la ratiunea elementară pentru restabilirea careia ma stradui să fiu cat mai clar in exprimarea perspectivelor mele native.
Discursul iubirii, cu care ne umplem mentalul, nu dovedeste decat decuplarea de la ratiunea elementara si sensibilitatea noastra.
Cand iubesti viata sau traiesti intens … respiri adanc. Cand iubesti o femeie … o fuţi bine. Sau macar incerci cu adevarat sa o faci, caz in care devine prioritate sa te dezvolti energetic pana acolo incat oferta ta sexuala este una care conteaza.
Astfel ne-am apropia de noi insine, de natura noastra energetica, de campul de viata, care suntem de fapt.
Am deveni autentici si congruenți cu lumea noastra energetica, care este adevarata realitate in care existam.
Experienta sexualitatii eliberate de iubire ne-ar face rapid naturali si calmi si am evita preocupare obositoare pentru manipularea sexului opus.
Mult inainte de problema iubirii in sex ar trebui sa ne punem problema onestitatii.
Iar a recunoaste ca nu suntem capabili de iubire la nivelul la care suntem, dar ca avem nevoie de atingerea si atentia sexuala a celuilalt, este o forma incipienta, dar veritabila de iubire.
A spune ca habar nu ai ce inseamna sa iubesti, dar ca vrei si ca ai mare nevoie de sex, este smerenie si respect autentic ceea ce este o baza impecabila pentru o viitoare experienta a iubirii.
A descarca sexualitatea de orice obligatie relationala ulterioara este de asemenea o forma de iubire, intrucat aceasta atitudine vine din intelegerea ca a hrani pe cineva cu satisfactie sexuala este un gest de interes real pentru binele si echilibrul celuilalt.
A renunta la pretentiile noastre de siguranta, inclusiv sexuala, renuntand la pretentia de a fi suportati permanent de partenerii nostri, este iubire pura.
Daca ne-am hrani in aceste nevoi cu simplitate am constata rapid ca nu mai prea avem nevoie sa ne agatam de vreun partener.
Pentru ca avem deja puterea sa fim pe picioarele noastre.
In concluzie, eliberati sexul de ”iubire” si nu mai vorbiti de iubire ca si cum ati fi capabili de ea. Si mai ales nu o pretindeti ca si cum ar fi ceva usor de oferit si experimentat.
Suntem la ani lumina distanta de iubire, dar macar avem varianta onestitatii. Iar pentru mine aceasta inseamna foarte mult.
Dovediti onestitate … si astfel va deschideti drumul catre experienta iubirii. ……………………………………………………………………………………………..
Sunt sigur ca dincolo de inconfortul inițial al prăbușirii unor convingeri confortabile superficialității din noi toți, revelațiile adunate in aceste carți vor debloca in cei care le parcurg intelegeri care vor da relațiilor si sexualității, mult mai mult sens si armonie.
Facebook
https://fiiconstient.ro/wp-content/uploads/2013/07/missing_heart_by_rek9.jpg449600Cristihttps://fiiconstient.ro/wp-content/uploads/2020/07/fii-constient-350x91.pngCristi2013-07-15 09:22:182016-03-14 08:06:04Eliberați sexul de ''iubire'' dacă vreți să cunoașteți vreodată ceva despre iubire
Constat ca swingul sexual este inteles si perceput gresit de nepracticanti sau analisti speculanti, drept un mod de iesi din monotonie, o goana dupa senzatii tari sau doar ca o inclinatie catre nonconformism sau exotic, dar nimic nu poate fi mai gresit de atat.
Perceptia asta indica o consistenta naivitate si necunoastere a problematicii sexului in grup.
Atentie! Sex in grup nu inseamna neaparat schimb de parteneri, desi este foarte posibil sa se ajunga si aici.
Swingul este pentru cei care au inteles ca sexualitatea si erotismul este un mod de a cunoaste oameni si de a interactiona cu ei.
Swingul este pentru indivizi maturi sau cupluri sudate, foarte mature, care tocmai pt ca sunt atat de consolidate isi pot permite astfel de experiente.
Cuplurile de naivi, plictisiti de partener, cei care vor sa impresioneze sau cei manati de curiozitate vor fi dezamagiti si chinuiti in complexul esecului sau mana geloziei. Daca vrei sa dovedesti ceva, ori daca te crezi buricul pamantului ca ai un cur fain sau o pula zdravana … te asigur ca nu ai viata lunga in swing sau sex in grup.
Nu contest (desi am mari indoieli) ca in cluburi de swing pot ajunge cupluri manate de plictiseala sau in cautarea materializarii fanteziilor sexuale, dar acestia se vor lovi de probleme majore si vor abandona rapid astfel de experiente, intrucat le vor scoate la suprafata problemele care si le evita sau de care nu sunt constienti.
Sexualitatea nu functioneaza asa cum vedem in filme romantice sau in cele porno.
Sexualitatea in grup functioneaza doar dupa transarea competitivitatilor si posesivitatilor.
Cand scopul este sa te simti bine, fiind deschisi si prezenti, fara priviri superioare sau dispretuitoare, fara invidii pt cei mai frumosi, virili sau dotati, fara complexe sau comparatii, …. lucrurile incep sa curga frumos.
In relatiile multiple precum si in swing, iubirea sau respectul pt toti cei implicati este o chestiune de supravietuire.
Altfel devii macinat de neincrederi si gelozie, orice satisfactie sexuala fiind imposibila.
Swing inseamna doar o deschidere a propriului erotism catre necunoscuti, iar aceasta presupune, inevitabil:
1. Depasirea oricaror complexe privind aspectul fizic.
2. Integrarea constienta a naturii erotice in propria identitate.
3. Renuntarea la superioritate si instinctul de competitie.
4. Depasirea sentimentului de posesivitate si control al partenerului.
5. Respect si recunostinta pentru deschiderea celorlalti, datorita carora poti privi sau interactiona fizic cu energiile erotice ale altor cupluri.
6. Bun simt si prezenta absolut necesara pentru o interactiune reusita.
7. Raportarea erotica la ceilalti in afara conditionarilor legate de varsta si forme.
In concluzie, cand auziti de swing sau sex in grup, ar fi bine sa va imaginati ca este vorba de asa ceva si in nici un caz de ”avioanele” care le imagineaza indivizi lipsiti de orice experienta in acest spatiu.
https://fiiconstient.ro/wp-content/uploads/2020/07/fii-constient-350x91.png00Cristihttps://fiiconstient.ro/wp-content/uploads/2020/07/fii-constient-350x91.pngCristi2013-07-13 23:23:192013-07-14 10:53:35Swingul sexual si sexul in grup, expresie a maturitatii relationale.
Indragostirea este tot ce nu este iubirea si invers.
Sunt concepte opuse.
Indragostirea e o culme a inconstientei ce apare si se consuma in spatiul formei (sau a aparentelor), care include spatiul mental emotional.
Iubirea este o culme a constientei si se consuma in spatiul continuturilor (spatiul existential).
Ceea ce consideram si tratam noi ca fiind “iubire” este clasica indragostire .
Este o autohipnoza euforica care ucide exact luciditatea de care ai mare nevoie pentru a-ti cunoaste asa-zisul “iubit” si a intelege ce se-ntampla cu adevarat cu tine.
Este un terci de atractie sexuala, emotia validarii (placerea de a fi dorit) si a proiectiilor idilice (promisiunea conservarii starii).
Este doar o stare de exaltare a simţurilor scapate de orice supervizare constienta.
Simpla excludere a discursului iubirii din tot acest fenomen ar face totul mult mai real.
Dar este atat de greu sa facem asta, intrucat mizam mult pe acest discurs al iubirii, in demersul nostru de a crea confuzia care ne permite manipularea celuilalt.
Tot acest dans al dragostei suprasaturat de dovezi de iubire, expresii si gesturi emotionale, nu este nimic altceva decat o diversiune ampla (de multe ori inconstienta), destinata sa ne insele vigilenta si bunul simt, pentru a face sa para reala o poveste in care avem rolul de “buric al pamantului”, pe care il asteapta o dulce si neintrerupta fericire in cuplu.
Aparent curios cand te indragostesti este ca îti refuzi orice analiza a motivatiilor si naturii atractiei ce o simti., iar asta nu e chiar intamplator.
Esti nevoit sa faci astfel ca sa-ti refuzi constientizarea adevaratelor tale motivatii , interese care te-ar pune in situatia de a risca sa fii cunoscut asa cum esti de fapt.
Ar fi usor sa-ti identifici interesul firesc, dar strict sexual, precum si toate calculele de castig, visele naive, slabiciunile si fricile care te imping sa te grabesti in decizii prin care îţi abandonezi responsabilitatea fericirii, punand-o pe noul iubit.
Dar ce interes ai putea avea sa descoperi aceste lucruri despre tine ?
Noutatea in relatii aduce emotii inedite si intense, sub influenta unui consistent cocktail hormonal.
Doar cu putina luciditate si experienţă puteti vedea in experienta voastra si peste tot in jur tiparul relatiilor si irelevanţa emotiilor in perioda de indragostire.
Cand intelegi asta, iti vei tempera entuziasmul, in favoarea atentiei si a preocuparii pentru transparenţă si relaxare in relationarea de inceput.
Aceasta este o forma esentiala si foarte importanata de respect pentru un potential partener.
Entuziasmul indragostitilor este cu atat mai mare, cu cat isi refuza mai puternic responsibilitatea propriei fericiri.
Cand o relatie este destinata sa te absolve de efortul constientei si al maturizarii, este foarte important sa crezi in basmele tale si sa te grabesti sa impachetezi rapid relatia in ceva sigur si durabil.
Tuturor va este cunoscut sentimentul acela inexplicabil in care simti ca iubesti pe cineva, fara măcar sa-l cunosti.
Este posibil ca senzatia ce o incerci sa aiba la baza compatibilitati esentiale sau doar superficiale, dar in mod sigur acestea vin la pachet cu o multime de alte aspecte care ar trebui sa te faca mult mai precaut in a te lansa in proiectii de orice fel .
Perspectiva unei aventuri sexuale va entuziasma pe aproape toata lumea, dar important este sa fii constient de motivatiile tale si de ceea ce se-ntampla de fapt.
Pofta pentru romantism tradeaza o nevoie disperata de emotii, destinate sa acopere golul interior al lipsei de sens, in care-ti traiesti viata.
Odata consumata atractia sexuala, disponibilitatea celui mai abil dintre parteneri pentru interpretarea rolului de indragostit dispare, iar superficialitatea relatiei si golul de sens interior devenind evidente.
Trebuie inteles ca, in lipsa unei conexiuni reale creata pe conţinutul a ceea ce suntem, odata consumata atractia sexuala apare o respingere evidenta … …o nevoie stringenta de a fi lasat singur, care este temperata doar de ratiunea nevoilor sexuale viitoare.
Odata prabusit “visul de iubire” dupa potolirea sexuala, golul de care am fugit devine mai evident si mai dureros, iar deciziile, declaratiile de dragoste eterna, angajamentele si promisiunile ne atarna ca o piatra de moara la gat.
Pentru a ne elibera de aceasta greutate ar trebui sa recunoastem deschis ca ne-am ambalat, ca am mintit si exagerat.
Dar asta presupune o onestitate mult prea dificila, iar solutia este un nou set de minciuni care creeaza situatii imposibile, din categoria ”te iubesc de ma cac pe mine, dar viata este impotriva noastra si trebuie sa ma car” , care de cele mai multe ori jignesc inteligenta oricui.
De cele mai dese ori, in fuga noastra ridicola de responsabilitatea propriilor alegeri, concluzionam ca suferinta este consecinta relationarii, şi nu a inconstientei cu care intram in relatii.
Aici intra toti indragostitii raniti in ’’iubirea lor’’, care declara teatral si foarte convinsi ca nu vor mai iubi vreodata. Ca si cum parodia lor de experienta ar avea vreo legatura cu iubirea.
Aici intra in scena o alta mare categorie de papagali (nevinovati de altfel), care-ti spun ca oricata suferinta si durere ar aduce iubirea, in afara ei nimic nu are sens si ca trebuie sa te bagi din nou si din nou in acelasi rahat, in numele “iubirii”, bineinteles.
Nu ca ar fi existat vreodata vreo urma de iubire in astfel de relatii, dar este esential sa ne spunem asta pentru a putea juca rolul de victima nefericita a perversitatii sexului opus si a crea o aura dramatico–romantica a experientei comune a indragostirii.
Avem nevoie de aceasta aura pentru a ne proteja dreptul la prostie si inconstienta si a evita cu orice pret intalnirea cu bunul simt si realitatea.
Apetitul pentru proiectii idilice va fi platit cu suferinta, doar pentru a nu uita prea usor importanta de a crea fericire pornind de la realitatea a ceea ce suntem.
Aproape orice indragostire se sfârşeşte in durere si dezamagire pentru ca de constientizarea durerii si dezamagirii din noi insine fugim atunci cand ne aruncam in experienta indragostirii.
Celelalte indragosteli, cele foarte putine care rezista timpului, ele supravietuiesc cu pretul asumarii unei infantilitati relationale greu de imaginat, in care fiecare îsi ia rolul de ’’copilas leganat in poala maica-sii’’ unde totul se transforma intr-o gângureala insuportabila.
In relatiile ajunse aici ai ocazia sa te familiarizezi cu comunicarea din categoria ’’lugu lugu’’ (iubitica mea scumpica, tutulica mica, hai da-mi un pusi la puti) …care să fie luată drept dovada unor relatii pasionale si durabile de catre toti naivii disperati sa se aghete si ei de cineva.
Cand alegi sa vezi in celalalt ceea ce-ti doresti, refuzi orice sansa de a trai ceva real.
Povestile de iubire cu care te dopezi si setea de emotii in cadre romantice, nu sunt decat autoconditionari care permit sa fii manipulat si implicit te califici ca victima sigura a dezamagirilor.
In general, cei blocati in acest tip de relationare sunt indivizi superficiali si inconstienti, cu o parte consistenta de perversitate, care aleg doar calea usoara, adica vizeaza /cauta parteneri mai slabi sau neexperimentati, ce pot fi folositi usor ca furnizori de validare si sex.
Experienta indragostirii nu evita pe mai nimeni, dar orice preocupare pentru maturizare si evolutie ajunge sa te scoata, in cele din urma, din confuzie si ipocrizie.
De cele mai multe ori, unul dintre indragostiti este mai detasat si inevitabil, mai abil.
Orice individ iesit sifonat dintr-o relatie romantica, cu debut fulminat, ce alege sa se simta victima inocenta, refuza sa accepte ca oricat ai acuza perversitatea celui care ’’te-a facut’’, nu poti confunda vibratia unei persoane deschise si sincere cu una care intimideaza, manipuleaza si Îsi joaca convingator teatrul de indragostit.
Daca confunzi , o faci pentru ca vrei sa te minti. Si probabil ca te-ai folosit si tu de multi dintre cei mai naivi ca tine.
Victimele obisnuite ale acestor indragosteli, prin nevoia lor de a se agata de cineva, devin usor de folosit (sau doar de “f*tut”), dar pe masura de greu de suportat. Ceea ce le face foarte repede neagreabile si dispensabile.
Nu este nimic incorect in aceste relatii, intrucat instinctul celor folositi de a se agata nu este cu nimic mai nevinovat decat instinctul celorlalti de a se folosi sau manipula.
Am cunoscut femei care, desi au fost folosite si abandonate rapid, sub explicatii “SF”, desi inteleg rational substratul experientei prin care au trecut, in secret jinduiesc sa mai fie folosite, chiar pe acelasi scenariu şi de catre acelasi individ, in timp ce il acuza de le sar ochii.
Niciodată să nu subestimaţi forţa şi prostia inconştienţei !
—————————————————————————————-
Relaţia de tip “formă-îndrăgostire-inconştienţă-manipulare
Radacinile confuziei si neintelegerilor in relatii sunt conditionari extrem de puternice, implantate mult inainte de a intelege ca ne este alterata identitatea.
Pentru ca aceste conditionari sa fie valide, colaboreaza adevarate industrii de vise precum:
mass media, revistele pentru femei, literatura, telenovelele, filmele, marketingul, povestile parintilor si o armata impresionanta de indivizi inconstienti.
Nu intamplator sunt in joc asemenea forţe de manipulare. Îndrăgostirea se consuma intru-un spatiu al formei.
Indragostirea fiind un proces superficial si cvasi inconstient, ea exista doar in lumea formei (imprejurarile exterioare):
imaginea celuilalt, felul în care merge, se poartă, aspectul lui fizic, profesia, statutul social, economic, imbracamintea, modul in care te prezinti in public, cum comunici.
Forma activeaza impulsurile inconstiente implicate in indragostire.
Forma este ceva usor de perceput si evaluat si are o caracteristica incredibil de profitabila prin aceea ca este extrem de tentanta, dar nu satisface niciodata.
O vrei cu disperare, dar cand o ai constati ca nu te ajuta prea mult. Dupa care, cauti sa obtii mai mult.
De aici isteria dezvoltarii personale, cu ale ei obiective:
fii frumos, stilat, fa sport, fii la moda, fii de succes, invata cum sa pari increzator sau agresiv, atractiv… dupa caz.
Toata lumea intelege ca relaxarea, calmul, increderea in sine, spontaneitatea, conexiunea cu femeile vin doar pe un fond de onestitate si bun simţ.
Dar onestitatea si bunul simt presupun recunoasterea ipocriziilor, constienţă, vulnerabilitate, ceea ce, in mod evident, cer o masiva reorganizare interioara si o abordare a vietii total diferita faţă de ceea ce suntem noi obisnuiti.
Automat varianta onestitatatii devine exclusa pt cei superficiali si implicit, nu le ramane decat varianta cultivarii aparentelor, cumuland informatie destinata sa exploateze inconstienta semenilor si a sexului opus, in cazul nostru.
In aceste conditii, pare mult mai atractiv si facil sa ramanem cu o imagine de sine grandioasa si sa cosmetizam lasitatea, mercantilismul si dezinteresul real pentru oameni, cu o aparenta seducatoare si de succes, pe principiul “Cui ii mai pasa ce om sunt daca par de succes?”
Lumea formei, in care se consuma povestile iluzorii de dragoste, este lumea in care o prima impresie impecabila si aspectul fizic sunt hotaratoare.
De cand ma stiu am simtit o placere intensa sa fac o prima impresie proasta, fiind dezinteresat de orice formalism sau reguli de comportament si cu toate astea am obtinut tot ce am vrut. Uneori chiar de la cei care m-au judecat usor.
Putine criterii sunt mai relevante pentru calitatea unui om decat modul in care judeca la prima impresie.
In modul in care-mi trateaza femeile stângăciile, emotiile de inceput, vad foarte usor ce oameni sunt. Iar cele care trec acest test involuntar, mă fac să-mi doresc mai mult de la ele.
Lumea relatiilor trebuie sa devina una calda si relaxata, pentru ca fiintele noastre sa respire si sa creasca intr-un climat de incredere.
Nimic nu sta intr-un moment, intr-o sansa, ca sa ne punem problema primei impresii.
Totul sta in ceea ce suntem, iar asta este dincolo de momentele noastre mai bune sau mai slabe.
Cei orientati spre continut vor cauta parteneri orientati in aceeasi directie, alaturi de care se pot simti bine si pot evolua.
Acestia se vor bucura cand sunt vazuti in continutul si limitele lor, intrucat nu vor sa ascunda nimic. Aceasta este lumea in care nu vrei sa impresionezi cu nimic, vrei doar sa fii corect perceput.
Este lumea in care intelegi ce absurd este sa reduci un om , o viata, la o impresie de moment.
Viata noastra nu se dezvolta prin sanse unice, oferite de indivizi nemuritori si reci. Identitatea noastra se dezvolta devenind umani, calzi, onesti si corecti cu cei din jur, nu incarcandu-i cu presiunea perfectiunii in relationare.
—————————————————————————
Aparent, aceasta lume a indragostirii si a formei, care presupune aprioric sa folosesti inconstienta si slabiciunile sexului opus in interesele tale, nu-ti lasa de ales (repet, aparent, intrucat tot timpul ai de ales) decat sa intri in jocul acesta de manipulare, pentru ca altfel crezi ca risti sa ramai fara parteneri.
Este o temere partial justificata, intrucat barbatii si femeile care aleg cartea sinceritatii constata cat de mult sperie adevarul.
Dar acesta-i doar un aspect superficial care nu trebuie luat in calcul, deoarece:
Alegerea onestitatii nu trebuie sa depinda de castigul sau pierderile pe care le presupune. Onestitatea si deschiderea sincera catre sexul opus este in sine propriul castig, prin starea de congruenta si satisfactia de a fi intreg – pe care le traiesti.
Permanent vor fi oameni in jur care sa raspunda pozitiv la abordarea onesta, chiar daca sunt mai greu de gasit, sau chiar daca, in prima faza, o refuza instinctual sau doar din precautie.
In comunicarea sincera, fara rezerve exista o satisfactie care, in cele din urma, va fi constientizata ca fiind suficient de valoroasa incat sa sacrifici confortul ego-ului tau atat de deranjat de adevar.
Intr-adevar pe aceasta cale relatiile evolueaza incet, dar sigur, devenind de la un moment dat indestructibile si invulnerabile.
Si oricum, alternativa traditionala, in care ajungi sa te folosesti si sa manipulezi cele mai importante fiinte din viata ta … partenerii cu care-ti imparti corpul, sufletul si intreaga intimitate, este una care nu poate fi acceptata de nici un individ in care mai exista putina inima si umanitate.
Nu vreau, in nici un caz, sa va las impresia ca desconsider forma. Departe de mine acest gand.
Oricine, oricand va aprecia si-si va dori frumusetea, eleganta, sanatatea, abilitatile fizice, confortul, bogatia, succesul si gloria etc.. Dar acestea incep sa aiba o valoare reala, doar din momentul in care devin calitati secundare tuturor celor care definesc continutul uman.
Si orice continut se constientizeaza si se dezvoltă pornind de la cel mai elemetar aspect al acestui continut:
onestitatea absoluta cu noi insine si cu ceilalti si acceptarea a ceea ce onestitatea ne spune despre noi.
Pe aceasta baza, totul se va schimba, iar lumea formei va fi reflexia continutului, nu ambalajul lipsei de continut.
Important de inteles este ca nu exista vreun motiv pentru a acuza nici un fel de stari euforice, de emotii intense sau simple declaratii de interes ale unui partener nou.
Orice moment placut consumat in compania cuiva inseamna satisfactie, ori asta ne incarca pe toti cu resurse de vitalitate.
Esential este sa intelegi corect ceea ce traiesti si ca aceste experiente nu sunt nimic mai mult decat expresia unor stari de moment, ce nu implica cu absolut nimic viitorul.
Un moment placut in relatiile dintre sexe este un cadou existential, nu o promisiune sau o garanţie a legaturii pentru viitor.
Un sentiment reflecta o stare de moment creata impreuna si multa gratie existentiala. Si oricat de cinic ar parea, este posibil sa nu te mai întâlneşti niciodata cu el.
Solutia problematicii indragostirii, este sa fii tu insuti si sa discuti pe bune, incurajand aceeasi atitudine (asta daca te cunosti si daca faci fata adevarului), ca sa poti sa-ti faci o parere relevanta despre cine sunteti si ce puteti trai impreuna.
Euforia de inceput poate sa nu insemne nimic, la fel cum inceputuri mai timide pot evolua in prietenii sau pasiuni adevarate.
In concluzie, refuzati insistent orice proiectii, bucurati-va de tot ce va ofera viata, nu va agatati de nimic, alegeti sa vedeti lucrurile asa cum sunt, pentru ca in toate experientele va asteapta intelegeri esentiale.
Dar nu mai pierdeti timpul pe directii evident falimentare. Le-am urmat prea multi, prea multa vreme.
https://fiiconstient.ro/wp-content/uploads/2020/07/fii-constient-350x91.png00Cristihttps://fiiconstient.ro/wp-content/uploads/2020/07/fii-constient-350x91.pngCristi2013-07-13 17:58:082013-07-14 00:10:22Indragostirea si legatura ei cu forma (aparentele)
Problematica iubirii a devenit una extrem de complexa si confuza doar din momentul in care iubirea a devenit un concept destinat sa mascheze ipocriziile si imaturitatile noastre umane. Acesta iubire este iubirea de contrabanda, care urmareste doar interese meschine ambalate in aparente imaculate.
Efectul de reabilitare a reputatiei sexualitatii, discreditata de inconstienta colectiva, a facut conceptul iubirii extrem de popular. Popularitatea ei, cat si utilizarea cvasigeneralizata, lasa pe undeva impresia ca iubirea este ceva accesibil si comun experientei umane.
Asa am ajuns o umanitate care visează la iubire, vorbeşte mereu despre ea pretutindeni, şi totuşi nu are habar ce este.
In fapt, nu stiu daca este ceva mai rar pe lumea asta decat experienta iubirii in relatiile de cuplu.
Omenirea este la ani lumina de cele mai elementare forme de iubire.
Omenirea experimenteaza in cuplu, ca expresie a fenomenalei ei inconstiente, doar o iubire a imaginii si ideilor pe care le intretine despre ea insasi.
Este iubirea totala a unei constructii mentale despre sine, impotriva intereselor elementare ale fiintei lui si a celorlalti.
Este opusul extrem al iubirii reale.
Folosindu-ti doar bunul simt elementar poti intelege ca iubirea reala nu poate avea nici o legatura cu continutul de traire specific relationarii comune in cuplu, care presupune minciuna, compromis, manipulare, angajamente, suspiciune, control, furie, comunicare dubla, atasamente, posesivitati, drame copilaresti, reprosuri, invinovatiri, lipsa de comunicare, competitivitate, exclusivitate, sentimentul tradarii.
Confuzia pe care o experimentam in relatii are la baza lipsa unei minime onestitati, care ne-ar obliga sa scoatem conceptul de iubire din povestea relationarii noastre, intrucat la nivelul nostru de intelegere, putere si maturitate, iubirea este ceva EVIDENT IMPOSIBIL si complet strain.
Suntem la nivelul de constiinta in care nu putem iubi decat ideile care ne confirma valoarea si importanta care ne plaseaza in pozitii de superioritate fata de ceilalti.
Slabiciunea si lipsa de sens in care ne traim viata, duce la o nevoie patologica de a ne considera mai speciali decat ceilalti.
Cand traim acut sentimentul neimportantei nu ne ramane decat sa gasim ceva care ne permite sa ne consideram mai buni decat ceilalti. Pentru ca, doar astfel putem pretinde atentie si efort. Daca am accepta ca suntem foarte putin in interior, automat ar trebui sa fim mult mai smeriti si lipsiti de pretentii. Si mult mai recunoscatori.
Iar ideea ca suntem iubiti exclusiv si intens este ceva ce confirma superioritatea de care avem atata nevoie ca sa ne putem suporta neimportanta.
Nici macar nu vrem sa verificam daca chiar asa stau lucrurile, adica daca chiar suntem iubiti asa cum vrem sa credem, intrucat ne intereseaza doar acel minim de aparente, necesar pentru a ne putea spune ca suntem iubiti.
A verifica adevarul concluziei ca suntem iubiti ar presupune o atentie si o preocupare admirabila si esentiala pentru continutul celui a carui iubire o dorim. Iar aceasta atentie ar revela o lume complexa si schimbatoare, care ne-ar face mult mai precauti in a trage rapid si usor concluzii despre iubirea celuilalt. Din acest motiv nu vrem sa stim ce-i in celalalt, vrem doar sa smulgem o declaratie de iubire.
Avem o nevoie disperata si pe masura de absurda, pentru linistea si echilibrul nostru superficial (inconstient), de a avea pe cineva despre care sa stim ca este dependent de noi si in puterea noastra. Nici macar nu conteaza ca cel dependent nu este interesant pentru noi. La aceasta dependenta ii zicem iubire si este balsam pentru ego-ul nostru.
De aici frica de relatii libere. Relatiile libere elibereaza de dependenta. Fara dependenta nu mai avem confirmarea importantei noastre. Va trebui sa ne gasim singuri aceasta importanta.
Miza relationarii libere este miza de a cauta importanta proprie in relatia cu tine insuti si nu prin comparatie cu ceilalti.
Dar tocmai neincrederea in noi, credinta ca nu suntem speciali si importanti, ne face sa pretindem dovezi ca suntem speciali.
Cei care s-au acceptat stiu ca sunt speciali prin ceea ce sunt si nu au nevoie de validarea acestei importantante prin relatii exclusive si fidele. Acestia nici nu vor putea fi manipulati cu validari sau invalidari subtile sau agresive.
Cei care stiu ca sunt speciali vor cauta in relatii orice altceva decat confirmarea importantei lor. Vor cauta experienta intimitatii, a deschiderii, a prieteniei, a bucuriei, a libertatii. Astea hranesc fiinta. Asta da luciditate, incredere in sine si bucuria de a fi viu. Asta ne apropie de oameni.
De aici apar primele forme de iubire adevarata.
V-ati prins acum de ce este atat de important ca iubirea sa para a fi un concept misterios, de neinteles, periculos, ambiguu, imposibil de cuprins rational.
Pentru ca la cele mai elementare abordari a conceptului iubirii ajungem sa intelegem ca ceva putred se ascunde in relationarea comuna de cuplu, si mai nimeni nu vrea sa dea ochii cu propria mizerie, cu atat mai mult cu cat am investit atata in efortul de a ne minti pe noi insine si pe toata lumea ca suntem imaculati .
Incercati o clipa sa percepeti nivelul de ipocrizie in care traim daca o omenire intreaga a putut accepta fara efort ca iubirea, in intelesul nostru comun, cuprinde necesar boala, tradarea, gelozia, patologicul, fluctuatiile intre agonie si extaz, ura, competitia, suferinta.
Tot acest nonsens, ce priveste modul comun de intelegere a iubirii, este necesar pentru ca avem nevoie ca de aer de acest concept in discursul nostru relational ca sa ne ascundem de noi insine. Sa ne ascundem de rusinea abil implantata de a fi fiinte primordial sexuale care, tocmai prin aceasta sexualitate, acceseaza energiile care o ajuta sa inteleaga viata si pe sine.
NU cred ca este ceva mai sacru si mai important pentru omenire in aceasta perioada decat eliberarea sexualitatii de ipocrizie si rusine si abordarea ei cu constienta si un respect imens, aducand transparenta absoluta in problematica si natura sexuala feminina si masculina.
O sexualitate sacralizata ca forma de smerenie si respect fata de energiile vietii este primul pas in maturizarea fiintei umane si regasirea experientei iubirii reale.
Ce este iubirea
In fapt, in iubire nu este nimic obscur, neclar, imposibil de definit. Dimpotriva iubirea este simplitate, adevar, cunoastere, claritate.
Lucrurile sunt simple chiar daca nu par:
Iubirea este un capat de drum al cunoasterii de sine, este expresia unei fiinte impacate cu ea insasi si cu viata, care s-a hranit in nevoile ei esentiale de experienta, incredere, atentie, comunicare, flirt, aventura, sex.
Iubirea este fructul maturizarii fiintei. Iubirea este identitatea noastra regasita prin constientizare. Dar regasirea inseamna claritate, care inseamna putere. Iar la putere ajungem accesand energia vietii.
Iubirea este expresia unui preaplin de unde si generozitatea care o insoteste. Cei care iubesc vor sa ofere mai mult pentru a contribui la incarcarea celor pe care-i iubeste.
Este onestitate absoluta, sinceritate cu tine insuti si cu ceilalti.
Este demnitate si integritate intrucat recunoaste, nu exclude, nu reprima, nu raneste.
Accepta, elibereaza, cauta relaxarea, pacea interioara si sensul.
Iubirea este o permanenta alegere constienta a ceea ce ne uneste, creeaza cooperare, sanatate.
Asta inseamna a alege invariabil drumul care pare mai greu. In realitate este singurul care ne duce undeva unde vrem sa ajungem.
Este directa si merge la esenta pentru ca vrea sa rezolve problema si sa vindece.
’’Iubirea este descoperire, înseamnă să joci cu cărţile pe faţă când toată lumea din jur ne învaţă să ne ascundem, să ne protejăm, să folosim orice mijloc ca să nu ne expunem, să nu fim răniţi, ucişi, cumpăraţi.’’ Iubire-Valerio Albisetti
Iubirea si este ceva extrem de rar. Dar este normal si firesc.
Nu este o tragedie sa recunoastem ceea ce suntem: oameni nesiguri, ipocriti, confuzi, anxiosi, agresivi si nevrotici, aflati in competitie, dependenti unii de altii. Povestile de iubire nu au facut decat sa creeze un mediu de o ipocrizie incredibila.
A renunta la ipocrizia discursului de iubire va fi primul gest de iubire autentica.
In acceptarea a ceea ce suntem sade singura sansa de a ameliora situatia.
Cand recunoastem cine suntem, dam o sansa celorlalti sa ne accepte si sa fie la fel de sinceri.
De aici incepe un spatiu de relationare in care toata agresivitatea si neincrederea, ce ne uza din interior, incepe sa fie exprimata .
Aparent lucrurile se agraveaza dar, in realitate, apare pentru prima data o comunicare reala care va limpezi pas cu pas totul.
Nu invidiile, suspiciunile, conflictele exprimate si discutate ne distrug, ci acelea care mocnesc in spatele aparentelor prietenoase intretinute in ascuns.
Iubirea este un concept care se poate folosit relaxat si intre indivizi care pot lua expresia „te iubesc” ca exprimare a unei stari de bine de moment care nu angajeaza cu nimic viitorul.
De cele mai multe ori, a exprima iubirea ca urmare a unui moment frumos avut impreuna, lasa impresia ca acea exprimare te si angajeaza cu ceva in viitor, cand singura reactie de bun simt ar trebui sa fie recunostinta pentru oportunitatea experientei placute.
Inconstienta corupe si distruge tot ce este mai frumos intre noi. Din acest motiv recuperarea sinceritatii absolute devine o obligatie intr-o lume in care am distrus tot ce ne hraneste, in timp ce strigam disperati ca ne este foame.
Desi fidelitatea este o calitate umana admirabila care se intersecteaza consistent cu loialitatea (una din caracteristicile umane cele mai dragi mie) fidelitatea sexuala la care ne fuge instant gandul cand problema fidelitatii este pusa pe tapet , este un concept care contine in el insusi prin definitie doze consistente de ipocrizie, lasitate si lipsa de respect fata de cel cu care esti intr-o relatie.
In primul rand nu putem vorbi de fidelitate sexuala in lipsa tentatiei de infidelitate. Cata vreme cineva nu este atras de alte persoane, nu este posibil sa spunem ca este un individ fidel, intrucat el relationeaza sexual cu o singura persoana pentru ca nu este atras de altcineva.
Fidelitatea in acest caz nu reflecta o calitate umana ci lipsa atractiei pentru alte persoane. Este normal si specific oricarei fiinte sa relationeze doar unde si cand simte interes si atractie.
Este atat de natural sa relationezi intim doar cu cei de care esti atras, incat nimanui nu i-ar fi venit vreodata ideea sa-si spuna ca este fidel doar pentru ca nu face sex cu indivizi de care nu este atras. Atractia fata de o singura persoana, nu este fidelitate sexuala.
De asemenea fidelitatea sexuala in lipsa de oportunitati sexuale nu este fidelitate. ”Este usor sa fii sfanta cand nu exista tentatii” adica ”multe femei cred ca sunt fidele cand ele sunt doar nebagate in seama”.
Ideea de fidelitate sexuala vizeaza exclusiv efortul si preocuparea de a rezista atractiei , de obicei generalizate, fata de alti parteneri.
Fidelitatea sexuala presupune indiscutabil, pretentia de a ignora , reprima, interzice sau nega orice atractie pentru alti indivizi. Inclusiv atractii care nu au o componenta sexuala intrucat, orice interes catre alt individ , este perceput de partenerul tau ros de neincredere, ca o declaratie publica a neimportantei lui.
Si poate fi interpretata astfel doar pentru ca in intimitatea lui este convins de propria neimportanta.
Oarecum surprinzator este cum oamenii inteligenti cu pretentii de rafinament intelectual si spiritual pot integra atat de usor in personalitatea si egoul lor o calitate, cea a fidelitatii sexuale, care le tradeaza atat de evident neincrederea in sine si completa lor imaturitate spirituala si umana.
CE altceva decat neincrederea in sine si frica de neimportanta te-ar putea impinge sa pretinzi celui pe care zici ca il iubesti sa-si ignore sentimentele, dorintele si nevoile?
Ce om trebuie sa fii, ca sa-ti doresti prezenta unei femei impotriva sentimentelor ei, s-o obligi sa-si refuze orice alta placere a relatiilor care o tenteaza, doar ca sa ti poti seda nemultumirea de sine cu sentimentul importantei? Practic, sacrifici libertatea (viata) partenerului tau , in numele iubirii bineinteles, pentru a avea o dovada a importantei tale.
Oricat de slab sau neincrezator in sine ai fi , bunul tau simt ar trebui sa-ti spuna ca modul acesta de abordare dovedeste o agresivitate fata de natura cea mai intima a partenerului tau. Dar asta ar presupune sa te intereseze natura lui intima.
Cand fidelitatea este valoarea fundamentala intr-o relatie, transmiti imediat ca:
Continutul uman al partenerului este nesemnificativ in raport cu pretentiile de confort ale egoului tau impachetate de ideea fidelitatii
Nu intelegi ca atractia si pasiunea sunt stari vii ce nu pot fi siluite sau conservate prin intelegeri de fidelitate , promisiuni si angajamente
Nu intelegi ca fidelitatea in absenta conexiunii, libertatii interioare si pasiunii nu hraneste nimic esential intr o fiinta.
Cand conditionezi o relatie de renuntarea la altele , pierzi din vedere singurul aspect esential pt o relatie: calitatea timpului petrecut impreuna. NU timpul iubitei (iubitului) tale petrecut cu altcineva iti va afecta relatia ci timpul pe care-l aveti impreuna si pe care de cele mai multe ori il irositi in platitudini si clisee.
Insa , intr-un gest masochist, majoritatea sacrifica importanta continutului de traire a partenerului, pentru acele calitati destinate sa valideze egoul si sa-i protejeze sensibilitatile. Problema este ca nimeni nu a vazut vreodata un ego multumit si dupa orice satisfactie ii oferi , nevoile lui cresc exponential. Orice satisfactie data egoului ii confirma justetea pretentiilor lui, fapt ce il va face sa-si extinda cererile.
Daca fidelitatea ar fi o calitate care sa aiba vreo valoare in sine, nimeni nu ar impune-o celorlalti, intrucat fiecare ar face orice este in stare sa o obtina pt el.
Dar, daca sunteti putin atenti , nimeni nu-si cultiva fidelitatea pentru el insusi ci doar ca sa o poata pretinde de la partener. Absolut toti cei pe care i-ati auzit vreodata slavind valoarea fidelitatii o vor pretinde cuiva.
Nici macar unul … nu-si doreste fidelitatea doar pentru el. Cei care traiesc atractii naturale si durabile pentru un singur partener nici nu-si pun problema fidelitatii si implicit nu au ce negocia.
Nevoia mea de fidelitate ascunde pretentia de a-ti amputa lumea interioara de senzatii si sentimente neagreate de autoritatea egoului meu , pentru a-ti face onoarea de a te distribui in rolul destinat sa-mi satisfaca asteptarile care sper eu ca-mi vor aduce fericirea.
Cand esti pentru mine doar rolul ce ti l-am trasat, in mod evident ca nu mai consider ca este ceva de cunoscut la tine. Iar combinatia asta de posesivitate si previzibilitate in relatii este moartea pasiunii. In acest context, relatia inseamna respectarea rolurilor trasate.
Bineinteles astea-s calculele egoului, intrucat realitatea si viata se pisa pe toate strategiile noastre de la care speram sa ne protejam iluziile si ipocriziile.
Doar cei pierduti in confuzii fara iesire isi pot imagina ca pe obedienta fata de egoul partenerului se poate construi o relatie functionala si durabila .
Obedienta, intrarea in rolul trasat, pentru a fi angajat ca partener, te califica doar pentru a fi folosit si dispretuit pentru naivitatea si imaturitatea ta.
Atractivi sunt doar cei care stiu cine sunt, care nu-si negociaza dreptul de a simti si a se manifesta liber.
Cei care valideaza ca importanta fidelitatea sexuala, nu transmit decat ca sunt dispusi sa-si nege fiinta sexuala ca sa poata pretinde acelasi lucru de la partener ..
Fidelitatea sexuala este cel mai rapid si mai sigur mod de distrugere a atractiei in cuplu si implicit de amplificare a tentatiilor de infidelitate.
Posesivitatea (sentimentul ca partenerul iti apartine) se consfinteste in secunda in care ai garantii ale fidelitatii sexuale. Iar posesivitatea este incompatibila cu pasiunea. Ceea ce simti ca posezi nu te mai atrage.
Ceea ce ai nu mai prezinta interes, nu te mai incita si implicit nu-i mai acorzi atentie , preocupare. In plus, astepti tot mai mult de la posesia ta (investitia). Ajungi sa crezi ca meriti totul si nu mai oferi nimic.
Asta se intampla cu ambii parteneri. Este usor de inteles ca, diferentele astea dintre ceea ce oferi si ceea ce pretinzi, sunt sursa unor tensiuni care se acumuleaza in backgroundul aparentelor intretinute cu tot mai mare dificultate.
Intr-o relatie bazata pe posesivitate si fidelitate sexuala , flirtul, atingerile extraconjugale devin experiente erotice irezistibile. Imaginati-va ce inseamna pentru cei aflati intr-un astfel de cuplu perspectiva unui sex extraconjugal pasional . Este ceva ce le acapareaza visele, gandurile in intregime. Nu intamplator. Suntem facuti sa traim cu pasiune si intensitate norocul de a fi viu.
Si nici un calcul meschin , nici o buna intentie naiva , precum si nici o ipocrizie nu va putea bloca interesele vietii ce se manifesta prin fiecare dintre noi.
Numesc relatii paralele, relatiile celor aflati intr-o legatura oficiala in acelasi timp in care sunt implicati, obligatoriu in mare secret din punct de vedere social si fata de partenera principala, in alte relatii.
Le spun ’’paralele’’ pentru ca nu se intersecteaza. Sunt tinute separat una de alta. Secretul este total, sinceritatea exclusa, iar cel care are o astfel de relatie este duplicitar, intrucat, pentru a conserva situatia, fiecareia dintre partenere trebuie sa nu-i fie tulburata iluzia despre relatie.
Relatiile paralele sunt interesante doar daca sunt unilaterale, adica doar in situatia in care partenera oficiala nu-si permite aceeasi libertate. Pentru a putea pretinde fidelitatea partenerei oficiale si a te bucura de farmecul relatiei tale paralele, este obligatoriu secretul total pentru ca orice desecretizare inseamna asumarea libertatii iar asta implica imediat libertatea partenerei. NU poti pretinde fidelitate sexuala cand ti-ai asumat declarat libertatea.
O relatie paralela a partenerei, anuleaza toata satisfactia propriei libertati. Daca accepti tacit sau declarat relatiile paralele ale partenerului tau, … deja se poate vorbi despre relatii libere.
Stiu un cuplu tare dragut in care fiecare e implicat intr-o relatie paralela, fiecare stie de relatia celuilalt si-i lasa spatiul de care are nevoie fara intrebari si fara tensiuni, dar niciunul nu poate vorbi despre asta. Asta este deja o relatie libera, desi au o problema de comunicare. Situatiile prin care trec ii vor maturiza si in cele din urma vor depasi acest blocaj.
Nu stiu daca ati observat ca majoritatea dintre noi renuntam la libertatea pe care o consideram foarte fireasca, doar ca sa ne negociem confortul ego-ului prin inlantuirea partenerului cu angajamente de fidelitate. Frica de a fi comparati si de a iesi sifonati dintr-o comparatie, ne face sa renuntam la orice libertate fara sa stam pe ganduri.
Cel mai bine pozitionat insa, imediat ce-si va constientiza pozitia, nu se va mai simti obligat de vreun angajament (pentru ca isi permite, avand o partenera mai dependenta de el decat este el de ea) si cu increderea in sine asigurata de aceasta pozitie va fi initiatorul unei relatii paralele. Cu toata superficialitatea specifica, acest tip de relationare este insa pe un nivel superior relatiilor monogame, intrucat cei implicati isi inteleg, accepta si cauta sa-si satisfaca nevoile de flirt, aventura, sex, asumandu-si un mic risc.
Specific acestui tip de relatie este ca sunt extrem de vulnerabile la context. Mare parte din intensitatea erotica a relatiilor paralele se datoareaza mai degraba circumstantelor, decat continutului celor implicati sau a conexiunii dintre ei.
Increderea pe care ti-o da validarea printr-o relatie paralela, superioritatea pe care o simti fata de partenerul oficial, precum si emotia data de caracterul ascuns al relatiei, creeaza o intensitate de conjunctura, perisabila si superficiala.
Cand sexul extraconjucal este ceva STRICT interzis, el castiga in atractivitate si intensitate. Dar este o intensitate artificiala si deci perisabila.
Fiind intr-o relatie paralele electrizanta, este suficient sa primesti declarat libertatea din partea partenerului tau si sa-ti spuna ca si-o asuma si el, ca toata pasiunea sa dispara ca si cum nu ar fi fost.
Pe scurt, avem de-a face cu relatii paralele daca:
– secretul este total, ascunzandu-te disperat si terifiat de gandul ca vei fi desconspirat,
– esti duplicitar si nesincer in ambele relatii de care vrei sa profiti,
– fidelitatea partenerei oficiale este obligatorie, pentru ca tot echilibrul se bazeaza pe pozitia de putere si pe sentimentul ca esti in control.
Orice relaxare, in oricare din aceste aspecte, indica o importanta si esentiala crestere a nivelului de constiinta in relatii, iar relatiile paralele preiau din statulul de relatie libera. Am discutat aici despre o situatie in care barbatul este intr-o relatie paralela, dar toata problematica este identica si in cazul femeii.
Relatii libere
Orice desecretizare, sinceritate sau renuntare la control si dominare asupra partenerei, oricat de marunta, e expresia unei asumari, e un gest de recuperare a propriei vieti. Asumarea inseamna ca esti dispus sa pierzi ceva. E un gest de maxima demnitate chiar daca marunt in aparenta.
A ascunde disperat o relatie inseamna ca nu-i recunosti nici o importanta, ca nu vrei sa pierzi absolut nimic, desi iei ceva esential si pretios pentru tine.
Pe masura ce te ascunzi tot mai putin, esti sincer cu intentiile, interesele si sentimentele tale in fiecare dintre relatii, ele devin mai asumate, mai constientizate si se transforma tot mai consistent intr-o relatie libera.
In ce priveste evolutia mea catre relationarea libera cu sotia mea, Adi, momentul esential a fost cand am inteles ca, in secret, dincolo de reprosurile si vinovatia cu care o incarcam pentru interesul ei fata de barbati, eu o admiram pentru feminitatea, curajul, optiunile si succesul care il avea. Asta ma facea sa o doresc cu atat mai mult, cu cat evitam acest adevar.
Bineinteles ca puteam gasi o multime de motive justificate de repros privind superficialitatea ei, dar adevarul era ca o doream in viata mea mai mult decat ma dorea ea pe mine. Bineinteles ca isi simtea pozitia de putere si profita de ea ‚’’fara nici un gand’’, vorba pretenului meu Zme.
NU stiu cum va pare citind la rece, dar momentul de revelatie in care mi-am vazut dimensiunea ipocriziei de a-mi condamna de pe o pozitie de superioritate sotia, doar pentru ca este in pozitia de putere care o doream pentru mine, m-a facut sa vad pentru prima data in mine sobolanul despre care scriu eu cu atata pasiune in articolele mele. Si, cum v-am spus in articolul despre barbati, imi pot reprosa multe, dar, in nici un caz, ca-mi tolerez ipocriziile si lasitatile odata ce devin constient de ele. (Da stiu, incerc sa va impresionez. Pe tipe, mai ales.)
Aceasta recunoastere mi-a bagat smerenia in pretentiile mele de tip rafinat si profund, (care oricum eram) care le face si desface pe toate, m-a orientat catre mine si problemele mele.
Prins de povestea importantei mele, nici nu am observat cand am ajuns doar o laba trista, dependenta de o fata foarte tanara, draguta si cu mult tupeu, presand-o sa ma placa (de fapt cersind admiratie) doar pentru ca facuse greseala sa se casatoreasca cu mine, cand habar nu avea pe ce lume e.
Din acel moment nimic nu a mai fost la fel in ce ma priveste, desi parea ca nimic nu s-a schimbat.
Imediat mi-am recunoscut si acceptat pozitia fata de sotia mea.
Am admirat-o pt succesul ei la barbati si am apreciat ca este inca in viata mea, chiar si la modul acela superficial. Si acum ii sunt recunoscator ca a ramas cu mine, desi decizia o luat-o cu un vot in favoarea mea de 50,0000001%.
Am acceptat nivelul ei de implicare in relatia cu mine si nu am mai incercat sa obtin mai mult, sa o conving de ceva sau de cata nevoie avea de mine, desi, chiar avea.
Am inteles ca devenea vital si urgent sa-mi rezolv frisoanele de neincredere pe care mi le dadea imaginea ei in bratele altui barbat. Nu am avut idee cum voi face asta si nu auzisem vreodata pe cineva interesat de asa ceva. In lipsa de alte idei, am inceput sa-mi imaginez sotia in bratele altor barbati. Mi-am provocat frica de neimportanta si abandon de fiecare data cand iesea singura, intuind in detaliu ce se intampla cu ea, pana cand am inceput sa ma simt relaxat si multumit de oportunitatea ei de a flirta si a cunoaste barbati. Pe masura ce am vazut cat de importante sunt pentru mine experientele ce mi le ofera celelalte femei si, mai ales, ca aceste experiente ma apropie mai mult de toate, mi-am dat seama ca si pentru ea (Adi) relatiile ar putea insemna acelasi lucru.
Daca exista ceva real intr-un cuplu, experientele cu alti parteneri vor pune in valoare toata aceasta realitate, apropiindu-i si mai mult.
Deja puteam privi cu recunostinta sincera orice tip cu care ar putea trai o experienta faina.
Imi doream sa se simta bine si am inceput sa ma simt si eu foarte bine cu mine.
Partea buna a fost ca toate aceaste intelegeri au avut loc imediat ce mi-am asigurat kitul de baza de supravietuire, casuta, masinuta, ceva maruntis de siguranta, datorii topite si, pe acest fond, mi-am deturnat preocuparile strict catre ceea ce ma interesa: scris, discutii, prieteni, sex si femei. Inevitabil, primele femei din aceasta noua perioada a vietii mele au fost colegele mele. Fiecare mi-au oferit experiente, pe care sunt sigur ca nici ele nu le pot pot uita. Pe masura ce am scris despre mine am ajuns sa relationez cu multa lume si sa cunosc multe femei. Mi le-am apropiat pe cele cu care imparteam atractii sau compatibilitati si majoritatea sunt inca in viata mea, chiar daca relatiile au suferit transformari.
Probabil ca imi si citesc articolul, asa ca o sa profit sa le multumesc public si sa le spun ca le iubesc, in speranta ca le voi infiora de placere, pentru o clipa, ego-ul lor nevinovat si dragut.
Eram tot mai multumit cu viata mea, inclusiv de relatia superficiala de acasa. De la un moment dat aveam claritatea si puterea de a aborda orice discutie cu Adi pe aceste subiecte, dar am gasit un dezinteres total pe care l-am acceptat fara probleme.
Fiind foarte prinsa de viata, job, flirturi si barbati, nu a observat nici o schimbare in ce ma priveste. Iar atentia pe care o avea de la barbati ii dadea increderea in sine si superioritatea de pe care ma privea suveran, rezervat si dezinteresata de orice discutie de fond.
I-am inteles mesajul si mi-am vazut de ale mele. Nu simteam neaparat nevoia sa-i spun despre realatiile mele. Pastram doar un minim de aparente si, cel putin social, eu nu ma mai feream de nimeni in ce priveste celelalte relatii.
Bineinteles ca toti naivii, lipsiti de orice experienta in relatii, dar plini de valori si principii relationale inaltatoare, imi acuzau lipsa de corectitudine fata de nevinovata mea sotie. Evident ca habar nu aveau care este pozitia ei in relatia cu mine, desi era evident pt orice ochi cat de cat format. Eu, unul, nu stateam sa-i cer socoteala nevesti-mi sau sa o urmaresc, sa gasesc dovezi ca sa-mi justific libertatea, ii simteam starea interioara si imi era de ajuns sa inteleg restul.
In cele din urma, s-au gasit binevoitori ’’dezinteresati’’ sa-mi avertizeze oripilati sotia de ce sot infidel are. Nu prea i-a crezut si nici nu a prea interesat-o, in prima faza, pana cand a inteles dimensiunea problemei, intrand in mesajele mele private. Din acel moment am inceput sa am atentia ei, intrucat oricare din multele mele relatii erau peste orice si-ar fi putut imagina ea ca ar putea avea cu un barbat.
Cum era si previzibil, a incercat orice ca sa-si reconfirme puterea pe care o pierduse de mult timp asupra mea. M-a amenintat cu despartirea sau cu plecarea din tara, devenea neasteptat de furioasa si nemultimita, sau rugatoare si umila. A intrat in competie cu mine cautand barbati mai multi si mai frumosi. Si desi i-a gasit si i-a avut, a vazut ca lucrurile nu-s chiar atat de simple si ca eu demult puteam sa ma bucur pentru succesul ei.
Toata politica ei era destinata sa ma intimideze, sa vada putina frica de pierdere, sa-si recupereze sentimentul ca ma domina si sa renunt la celelate relatii. Aveam rabdare cu ea, dar nu cu nesimtirile si ipocriziile ei rautacioase. Pentru ca intelegeam prin ce trece, cautam sa-i explic cat mai corect situatia. I-am spus foarte sincer ce inseamna ea pentru mine si ce inseamnau toate celelalte femei. I-am recomandat sa le respecte spre binele ei. I-am dat si o multime de motive pentru care sa faca astfel.
Un timp a incercat sa mimeze ca accepta situatia si ca le respecta, doar ca sa ramana in preajma mea. Nu a functionat, intrucat era foarte transparenta pentru mine. In cele din urma a inteles ca pierde totul si ca nu-si permite, si a cautat sincer o schimbare de fond. A inceput sa-mi respecte celelalte relatii, sa inteleaga ce inseamna pentru mine celelalte femei, sa fie atenta la ce simte, sa se concentreze pe ce avem impreuna, sa renunte la manipulare si sa se orienteze catre ea. De aici totul s-a schimbat.
Probabil va intrebati ce m-a tinut in aceasta relatie.
Dincolo de problema asta a libertatii sexuale si sentimentale si a superficialitatii ei de a se raporta la viata, intre noi a fost tot timpul o compatibilitate perfecta, atat sexuala, cat si de convietuire. Ne completam perfect in competentele noastre domestice si am avut cu placere grija unul de altul. A tras alaturi de mine in proiectele mele complicate, desi nu a fost niciodata de acord cu ele, decat cand erau finalizate, si m-a ajutat in tot ce am avut nevoie.
In plus a renuntat la o mare poveste de dragoste, bineinteles extrem de infantila, cu un prieten de-al meu, intr-un moment cand mi-ar fi fost greu sa o pierd. Ori, daca nu am renuntat la ea cand eram intr-o pozitie slaba, am considerat firesc sa nu renunt pentru ca pot sa o fac. In consecinta, de la primele discutii deschise a avut certitudinea ca, in nici un caz eu nu o parasesc, asa ca are toata siguranta emotionala din lume, dar ca o poate face ea oricand se simte pregatita pentru asta.
Nu am avut nici o clipa tentatia sa o pedepsesc pentru momentele mele de umilinta, intrucat ele mi-au fost lectii importante pentru care-i sunt recunoscator si pentru ca nu a fost nimic personal. In plus, am iubit-o cu adevarat de la inceput si asta nu s-a schimbat niciodata. De fapt, eu nu pot avea cu oamenii foarte apropiati decat relatii de iubire.
Mai trebuie spus ca, in tot acest timp, din exterior, relatia noastra parea perfecta. Si ma exasperau toti cei care se grabeau sa concluzioneze cu un aer de cunoscatori ca suntem un cuplu extraordinar, doar pentru ca aveam grija unul de altul si nu ne certam decat foarte rar. Apropo de asta, eu sunt un tip care nu prea se cearta, pentru ca se adapteaza usor, se multumeste cu putin si tine seama de interesele si nevoile reale ale celuilalt, ca si cum ar fi ale lui insusi.
Lucrurile se schimba cand sari calul, ma iei de fraier care nu-si cunoaste interesele, caz in care devin inflexibil, categoric si agresiv in exprimare pana dispari din fata sau din viata mea. De ceva vreme insa, nu am mai avut ocazia sa-mi manifest aceasta parte de care, sincer sa fiu, eram foarte multumit. Mda, stiu ca nu prea are legatura cu subiectul dar imi place sa vorbesc despre mine (sper ca va place si voua).
In fine, acesta este punctul in care relatia noastra a devenit libera 100%.
O relatie devine libera 100% cand cei implicati isi accepta natural libertatea sexuala si sentimentala, intelegand ca relatia lor nu depinde de celelalte relatii, ci doar de calitatea experientei comune.
Important este de inteles, ca, in relatiile libere, nu faci decat sa eliberezi simtirea parterului tau de vinovatie si reprimare, de tensiunea nesinceritatii sau neaccepatarii sentimentelor ’’interzise’’. Practic permiti partenerului tau sa se accepte, sa se cunoasca si sa se exprime in congruenta cu ceea ce este. Imediat ce faci asta, partenerul tau devine mai atragator pentru tine. Il privesti cu respectul pe care-l avem natural pentru o fiinta libera, deci mai atent si interesat. Esti constient ca totul se poate termina peste noapte. Devii foarte interesat sa te bucuri de timpul pe care-l aveti impreuna, facandu-l memorabil. Daca ceva iti poate asigura prezenta unui partener in viata ta, atunci acel ceva este o buna calitate a timpului avut impreuna.
Automat, tot ce scade calitatea experientei impreuna va disparea instantaneu din comportamentul fiecaruia. Doar nu esti prost sa-ti indepartezi iubita plictisind-o cu pretentiile tale, cu discutii despre cum vedeti relatia in viitor, sau cersind confirmari sau dovezi ale iubirii ei. Relatiile libere devin astfel vindecatoare, istantaneu . Oricat de putin timp ai avea, important este ca il ai si ca il poti transforma in ceva memorabil sau satisfacator. Iar cand ceva este placut vrei mai mult. Daca vreti mai mult timp de la un partener, creati momente mai faine si renuntati la cacaturi.
In fapt, in orice relatie ai fi si la orice nivel de control te crezi, relatiile sunt deschise, intrucat, vrem, nu vrem, suntem sensibili la energiile pe care le incarneaza ceilalti. Si suntem sensibili deoarece fenomenologia intima interioara este ceva dincolo de puterea noastra de a controla. Energia (vibratia) a ceea ce suntem fiecare circula liber si ne influenteaza in moduri care nu depind de noi.
Faptul ca putem mima pentru un ochi imatur cate ceva si sa intretinem astfel un timp niste aparente de la care speram un castig, nu schimba cu nimic realitatea faptului ca acest efort nu face decat sa amplifice exponential ceea ce mascheaza, sau sa deterioreze atat de dramatic structurile interioare, incat boala devine singura solutie de compensare a dezechilibrului pe care il intretinem.
A fi intr-o relatie deschisa nu este o optiune.
Este doar acceptarea unei realitati evidente, dar pentru care avem nevoie de un nivel de constienta si de smerenie de la care sa intelegem si sa constatam cat de ridicole sunt pretentiile de a controla structuri interioare pe care nu le intelegem si nu le constientizam.
Relatiile multiple
Relatiile libere devin multiple cand cei care impart acelasi partener aleg sa se apropie si sa duca experienta de cuplu pe alt nivel de intimitate si erotism.
Sigur ca aceasta noua etapa va provoca mai profund fricile si conditionarile noastre legate de posesivitate si competitie.
Singurul exemplu perfect despre ceea ce inteleg prin relatie multipla este relatia din filmul Savages http://www.imdb.com/title/tt1615065/ , in care doi prieteni foarte apropiati iubesc si locuiesc cu aceeasi femeie.
Relatiile multiple si libere (inclusiv sexuale) sunt expresia maturizarii si constituie o etapa inevitabila in viata oricarui cuplu care ajunge la o relationare libera. Cand constati ca libertatea in relatii te apropie foarte mult, cand poti vorbi despre ceilalti parteneri ai tai fara sa-ti crispezi de neincredere iubitul, este inevitabil sa nu-ti pui problema relatiilor multiple.
Revenind la propria mea relatie si evolutia ei catre statutul de relatie multipla, lucrurile s-au intamplat natural. Discutand usor despre partenerii si atractiile noastre au aparut interese si compatibilitati diverse si neasteptate pe alocuri, fiind discutate usor, s-au concretizat rapid in experiente erotice si apropieri rare.
Acest nou nivel de libertate sexuala si relationala a provocat toate reminiscentele de posesivitate si competitie remase mai profund in noi.
Constietizarea si depasirea lor a fost un intens si pe alocuri tensionat proces de comunicare, deschidere si vulnerabilitate absoluta intre toti cei implicati.
Nimic nu a ramas nespus, nerecunoscut, ascuns.
Esential a fost ca in toate momentele de vulnerabilitate, suspiciune, neincredere, sa ne amintim ce avem impreuna si ce insemnam unii pentru altii,dincolo de toate lasitatile, pretentiile noastre incorecte. Acum ne amuzam de absurditatea naivitatilor noastre, cunoastem oameni tot mai faini si deschisi si totul este ca sa zic asa: FOARTE BINE.
Concluzii si observatii (ca la scoala):
1. Fiecare partener cu care relationam intim, sincer (nu neaparat erotic) contribuie la maturizarea noastra, spre beneficiul tuturor relatiilor prezente sau viitoare. Intr-o lume isteata ar trebui sa fim recunoscatori tuturor celor care au dat si dau incredere si satisfactie iubitelor (iubitilor) noastre.
2. Pare greu sa-i multumesti tipului care ti-a satisfacut iubita (care poate fi prietenul tau cel mai bun sau colegul ei) dar daca o vezi venind la tine mai fericita, mai incarcata si mai interesata de tine, deja lucrurile devin foarte firesti.
3. Cuplurile amenintate cu ruperea legaturilor, prin asumarea libertatii relationale, sunt doar cele in care partenerul nu mai indeplineste decat un rol econimico-social. Daca vreun partener renunta la tine pentru libertatea pe care ti-ai asumat-o, inseamna ca acolo nu mai era nimic. Iar, in acest caz, pierderea este cel mai bun lucru care ti se poate intampla.
In toate celelalte, relatiile paralele sau libere, vor aduce pasiune si sensibilitate suplimentara chiar daca rascolesc neincrederile, posesivitatile si ego-ul. Libertatea pe care si-a asumat-o sotia mea, spre exemplu, m-a facut sa o doresc mai tare, sa fiu mai atent si mai sincer cu mine.
4. Relationarea sexuala cu mai multi parteneri te face mai constient de particularitatile si calitatile fiecaruia, te incarca sexual si-ti amplifica implicit sensibilitatea (simti mai puternic continutul sexului opus) si te obisnuieste sa relationezi in afara sentimentului de posesivitate, fapt ce presupune o constienta importanta.
5. Ratiunea care te aduce in punctul in care faci primii pasi de onestitate fata de partener nu te deconditioneaza de neincredere, frica de abandon, gelozie. Este un moment de luciditate si putere in care poti sa declari ca fricile tale, ego-ul tau, eventualele pierderi, sunt mai putin importante decat adevarul a ceea ce esti. Este momentul in care vrei sa incepi sa-l cunosti pe celalalt ca ceea ce este si vrei sa-i dai o sansa sa te cunosca asa cum esti.
Este punctul in care esti dispus sa-ti asumi orice pierdere si orice risc de dragul unei relationari adevarate, chiar daca nu esti pregatit pentru ea.
Momentul onestitatii in relatii, de fapt momentul din care relatiile devin libere, nu este un capat de drum ci este un inceput de drum pe care veti fi nevoiti sa va confruntati cu toti demonii interiori, dopati de mii de ani de inconstieta, murata de naivitati si ipocrizii. Vi se vor revela in intreaga lor splendoare geloziile, invidiile, neincrederea in sine, tentatia de a dovedi ca sunteti mai buni, incorectitudinea ego-ului care considera foarte naturala propria libertate, dar in acelasi timp si inlantuirea celuilalt.
Toate astea vor iesi la iveala tocmai pentru a avea ocazia sa le abordati si sa le raportati la ceea ce doriti sa fiti. In fata fiecarei pulsiuni interioare de gelozie va trebui sa va reamintiti si sa alegeti din nou si din nou spatiul in care doriti sa relationati: libertate, respect, spontaneitate sau inlantuire, ipocrizie si formalism. In cele din urma, demonii interiori vor deveni lumina si erotism.
6.Momentul de deschidere a relatiilor vine intodeauna de la partenerul mai puternic si mai matur spiritual care, tocmai pentru ca a avut curajul de a fi onest cu sine, recunoscand ceea ce simte si vrea, a trecut prin relatii paralele in care a evoluat pana acolo incat nu mai accepta relationarea in clisee, frica si inconstienta. De cele mai multe ori, cei care deschid relatiile sunt cei pe care relatiile paralele nu-i mai satisfac intrucat fara sinceritate si conexiune nu putem vorbi de o adevarata experienta de apropiere cu sexul opus.
7. Problematica relationarii libere se reduce la nesiguranta si competitie.
8. In pofida abordarilor superficiale a problemei relatiilor paralele (de care-s pline revistele de scandal si bancurile) situatia acestora este una generalizata. In fapt, indiferent de ipocrizia in care vrem sa traim, libertatea sexuala si relationala exista si ea se va manifesta, asumat sau nu, oricat de atractivi, fermecatori sau importanti ne credem si oricate anagajamente sau promisiuni de iubire si fidelitate reusim sa obtinem de la partener. O dovedeste disperarea generalizata cu care ne controlam si urmarim partenerul angajat intr-o relatie. Nu cred ca exista vreunul dintre noi care sa nu fi scormonit in mesajele private, in agendele telefonice si in orice ne-ar putea confirma sau infirma suspiciunile. Nu cred ca sunt multi care sa nu se zvarcoleasca de nesiguranta si neincredere in sine de cate ori partenerul iese singur. De ce credeti ca se-ntampla asa ceva cata vreme facem si ne bazam pe angajamente. Va spun eu, intrucat chiar acum am o inspiratie divina: PENTRU CA NIMENI NU CREDE SI NU DA DOI BANI PE NICI UN ANGAJAMENT SENTIMENTAL SI NICI O PROMISIUNE DE IUBIRE. PENTRU CA SUNT RIDICOLE SI ABSURDE. Fiecare dintre noi suntem constienti de aberatia pretentiei noastre de a iubi sau a fi iubiti in numele unui angajament. Sfideaza orice bun simt. Dar cu toate astea preferam sa intram in jocul ipocriziei. De ce? Pentru ca increderea intr-o promisiune sau angajament declarat sau semnat, ne absolva de responsabilitatea intretinerii conexiunii, pasiunii si intimitatii. Imediat ce am trait un moment de pasiune credem ca ne vom putea asiguara experienta pe termen lung, blocandu-ne partenerii in relatie prin angajamente si promisiuni de fidelitate. Insa lucrurile nu merg asa, oricat ne dam de ceasul mortii. Orice individ cu bun simt se va simti responsabil sa creeze si sa recreeze mometul de pasiune care-l incarca cu sens. Cu fiecare minut si experienta devenim altii, mai confuzi sau mai lucizi, mai infantili sau mai maturi, mai lacomi sau mai generosi. Modul in care simtim viata, perceptiile noastre se schimba. Suntem alti oameni cu fiecare secunda care trece. Intelegerile noi aduc sentimente noi. Este ridicol si nedemn sa reprosezi cuiva decizia de a te iubi cand nu te mai doreste.
9. Doar preocuparea pentru confortul ego-ului ne face ipocriti si interesati sa promovam valorile care ne inlantuiesc partenerul. Nici un individ matur si corect nu va face o promisiune sau vreun angajament care sa-i implice sentimentele viitoare pentru ca intelege nerelevanta demersului. Asa ca satisfactia pe care o resimtiti, oricare dintre voi, care credeti ca l-ati prins pe Dumnezeu de un picior cand dati de o fata sau un baiat bun, dispus sa-si asume angajamente si responsabilitati, este una care va va costa foarte mult deoarece respectivul este ori naiv, ori slab, ori crede ca te va folosi mai mult. Angajamentele si responsabilitatile trebuie luate fata de propria fiinta si au in vedere un singur lucru: eliberarea de conditionari si inconstienta. Este cea mai valoroasa oferta pe care o putem face unei iubite. Doar din punctul in care ne eliberam de pretentiile absurde ale ego-ului nostru, putem vorbi de primele forme de iubire si respect.
10. Dincolo de teatrul social pe care-l jucam cu totii, in care slavim valorile fidelitatii sexuale, casatoriei, nimeni nu crede cu adevarat in ele. Fiecare spera sa iasa cat mai bine, adica sa se foloseasca de celalalt mai mult decat este folosit. Pe un asemenea fond, pasiunea este doar istorie aproape neverosimila, iar relatiile paralele sunt inevitabile, daca esti capabil sa ti le asiguri. Sunt un debuseu pentru descarcarea reprimarilor si o evadare din plictiseala conjugala. Cu rare exceptii, aceste relatii nu pot evolua prea mult. Dar chiar si asa, au o forta de echilibrare pentru toti cei implicati. Pacat este ca, nefiind asumate, presupun minciuni si complicatii care mai devreme sau mai tarziu vor crea conflicte si dezamagiri gratuite. Ironia inconstientei: ajungi sa demonizezi exact ceea ce te salveaza.
11. Dar nu faceti greseala sa credeti ca relatiile paralele-s consecinta disfunctionalitatii relatiilor traditionale. Oricat de perfecte si satisfacatoare va sunt relatiile, inevitabil veti fi atrasi de o multime de alti indivizi pe parcursul relatiilor. Veti fi atrasi de colegii, sefii, clientii, prietenii vostri, de necunoscuti sau de prietenii partenerilor vostri. Ii veti visa, ii veti dori, indiferent ce alegeti sa faceti cu aceste simtiri. Sunt de acord ca importanta acestor atractii va fi exagerata de proiectiile cu care le incarci pana ajungi sa-ti cunosti mai bine noul partener, sau pot viza compatibilitati si atractii diferite de cele sexuale. Dar ele vor fi acolo si se vor cere constientizate, acceptate, asumate, urmarite si explorate cu atat mai mult cu cat le negati.
12. Cum m-as putea supara ca cele mai apropiate persoane din viata mea intalnesc indivizi cu care se simt bine? Cum m-ar putea deranja ca femeile din viata si din patul meu capata incredere in ele si experineta din relatiile cu alti barbati, traiesc intens si-si dezvolta feminitatea, isi satisfac visele de erotism si pasiune? Cat de absurd este sa demonizezi, in numele iubirii, momentele placute si pasionale ale partenerei tale cu alti barbati? Dar pe nimeni nu intereseaza cat de absurd si ipocrit este. De ce? Pentru ca toti isi imagineaza ca nimeni nu are interesul sa spuna adevarul, ca iubirea noastra, atat de usor declarata, este de fapt iubirea doar a propriilor interese. Nimeni nu-si imagineaza ca cineva ar putea accepta sincer si fara resentimente libertatea sexuala si sentimentala a partenerelor sale. Iar daca cineva o accepta, atunci macar sa nu vorbeasca despre asta (dar de asta m-am ocupat eu). Doar din acest punct, in care oferi cu placere si relaxare aceasta libertate, poti sa-ti numesti partenerii ca fiind iubitii tai.
13. Oricine isi monitorizeaza putin mecanica atractiei proprii pentru alte persoane, intelege imediat ca aceste atractii nu insemna ca partenera noastra are vreo problema, ca nu ofera suficient. Atractiile apar indiferent pe cine avem langa noi sau daca nu avem, indiferent daca suntem sau nu satisfacuti. Pur si simplu, atractiile sunt in natura noastra si nu au nimic neplacut sau problematic in ele. Sunt impulsuri catre ceilalti oameni care ne imbogatesc interior, dau intensitate vietii noastre si sanatate fiintei. Sunt mii de aspecte diferite care ne atrag catre o persoana. Inevitabil vom fi atrasi din mii de motive diferite. Suntem blocati intr-o neintelegere marunta si usor de identificat, aceea de a considera atractia partenerei catre altcineva, ca fiind reflexia unui umilitor handicap propriu. In acest simplu blocaj sta toata drama, plictiseala, agresivitatea, criminalitatea si degradarea rapida a pasiunii, intimitatii si increderii in cuplu. A reprima ceva atat de natural si INOFENSIV pentru a proteja sensibilitatile egotice si criminale ale partenerilor, nu poate produce decat instrainare, blocaje, dezechilibre, furie. Un sex, oricat de pasional ar fi, este doar un sex, care va crea mai mult interes sexual si atractie pentru ceilalti parteneri. Numai confuzia intre iubire si atractie sexuala face sa dramatizam, exagerand importanta unui simplu sex.Toate femeile implicate in relatii paralele sau libere stiu cu cata pasiune si interes se intorc de la un partener la altul. Dar ignoranta si tacerea impusa de sensibilitatile noastre infantile si de imensa masa de ipocriti inconstienti fac ca aceste avantaje ale libertatii sexuale sa nu fie cunoscute, discutate, intelese si interpretate corect (pana aici).
14. Aud deja un cor de voci care se jura ca-s atrasi, si asa vor ramane, doar de un singur partener. Ca sexualitatea nu este totul intr-un cuplu, sau ca sexualitatea libera este animalica, ca generalizarile mele sunt incorecte si nedrepte. Si pot fi de acord cu orice afirmatie a acestui cor si pot sa le respect dreptul la un singur partener, la minimalizarea sau defaimarea sexualitatii, cata vreme nu incearca sa-si impuna nimanui constrangerile sexuale, sub orice explicatii. Daca toti cei care nu sunt de acord cu libertatea sexuala, s-ar constrange sexual doar pe ei insisi, ar avea respectul meu sincer. Dar o sa vedeti ca acestia sunt absurd de intens preocupati de sexualitatea celorlalti, intrucat suferinta la care se obliga, isi doresc sa fie suferinta tuturor. Altfel, s-ar simti doar ca ceea ce sunt. Niste ipocriti fraieri. Ganditi-va cat este de nenatural si absurd sa te preocupe sexualitatea celorlalti cata vreme nu te obliga la nimic si nu raneste pe nimeni. In ce ma priveste, animalic imi pare instinctul de a-ti poseda partenerul si de a-l obliga la reprimare si negare.
15. Tipic, omul a preferat sa demonizeze sau sa denigreze sexualitatea in infinite teorii spirituale (palavrageli) de sublimare a sexualitatii, sub pretextul animalitatii ei, cand, de bun simt, era sa-si rezolve el problemele inumane de posesivitate si nu sa acuze sexualitatea de propria lui impotenta spirituala. Vrem sa sublimam energii sexuale, dar nu suntem in stare sa rezolvam problemele de posesivitate. Imaginati-va o lume in care libertatea sexuala este imbratisata si respectata de toata lumea, in care intelegem ca erotismul doar ne incarca, ca sexualitatea este un mod exceptional de a ne cunoaste, interactiona si imprieteni.
16. Este foarte important de inteles ca nu exista exceptii de la necesitatea relatiilor multiple, chiar daca uneori asa pare. Si ne putem da seama de asta fiind atenti la detaliile care fac vizibil un tipar inconstient. Astfel, daca esti o femeie care si-a deteriorat contactul cu partea ei sexuala si, implicit, sexualitatea masculina nu mai prezinta vreun interes semnificativ pentru tine, nu inseamna ca esti o persoana care poate fi fericita intr-o relatie monogama pe termen lung, ci inseamna ca ai o problema sexuala. De asemenea, daca esti un individ care intelegi ca alternativele sau optiunile tale sunt extrem de reduse sau mult sub nivelul partenerului cu care esti in relatie, poti trai o stare de impacare cu situatia ta, care sa nu te consume, mai ales daca partenerul este si unul de calitate. Dar acolo unde exista o sexualitate sanatoasa si un individ capabil sa trezeasca interes in ceilalti, relatiile exclusive pot exista in conditii de pasiune si intimitate doar pe termen scurt. Chiar daca, aparent, poate parea ca lucrurile stau bine in realitate, este vorba numai de inertie. Relatiile exclusive se distrug pe ele insele. Nu constest insa ca, daca vorbim de oameni iluminati, relatiile exclusive pot functiona. Dar relatiile exclusive sunt un handicap enorm pe drumul evolutiei spirituale. Eu le consider impotriva naturii.
17. Orice evolutie in calitatea relatiilor va porni de la un partener care a ajuns in punctul in care este dispus sa piarda orice, pentru ceea ce este, simte si crede. Pana nu esti pregatit sa pierzi o relatie sau un partener, nimic bun nu poate aparea. Si asta pentru ca, orice tentativa de a relationa prin ceea ce esti, produce atat de mult disconfort ego-ului, incat cea mai probabila reactie a partenerului tau, la incercarea ta de a aduce onestitatea in relatii, este santajul cu orice crede ca te poate influenta. Atat femeile, cat si barbatii simt imediat orice dependenta si slabiciune care te face santajabil la amenintari cu parasirea, razbunarea, indiferenta vesnica etc etc. Majoritatea mimeaza puterea si superioritatea pentru a surprinde un moment de lasitate in partener, care-i confirma pozitia confortabila de a face legea. Lasitate care este dispusa sa renunte la adevar.
18. Daca atunci cand va treziti putin din hipnoza inconstientei traditionale nu intelegeti cum am putut ajunge atat de multi prosti in intelegerea relationatii in cuplu, atunci aflati de la mine ca fiecare om care a ales sa taca, ca sa se protejeze de autoritatea prostiei maselor, a consfintit victoria inconstientei. Iar aceasta victorie nu a dat nici o sansa celor tineri care au intuit ca ceva nu este in regula, dar care nu si-au valorificat intuitiile intrucat nimeni si nimic nu i-a incurajat. Ori, aceasta intimidare care obliga la tacere, este victoria absoluta a inconstientei, intrucat orice dezbatere deschisa ar trada imediat imensa minciuna, prostie si ipocrizie pe care se sprijina.
https://fiiconstient.ro/wp-content/uploads/2020/07/fii-constient-350x91.png00Cristihttps://fiiconstient.ro/wp-content/uploads/2020/07/fii-constient-350x91.pngCristi2013-06-15 21:56:032013-11-01 14:47:59Relatii paralele, libere & multiple. Eu in relatii.
Imi este usor sa vorbesc despre ce inseamna să fii barbat pentru ca ma atrage subiectul de cand ma stiu.
Am simtit si admirat natural si am fost deseori coplesit de orice comportament barbatesc ce mi-a ajuns in atentie, real sau fictiv.
Primul contact cu bărbăţia l-am avut prin personajele cartilor tineretii mele.
Iar intre aceste personaje, intalnirea cu “Tai Pan” (Dirk Struan) a fost providentiala pentru tot ce sunt astazi.
Barbatia personalului Dirk nu a putut fi depasita in maturitate si profunzime, din punctul meu de vedere, decat de barbatii casei Altreides din seria “Dune” (Leto I&II, Paul).
Am simtit stralucirea interioara a unui astfel de barbat, chiar daca am inceput sa-i recunosc in viata reala mai tarziu. Era esential sa-i recunosc, intrucat doream sa-i atrag in viata mea. Dar pentru asta trebuia să devin si eu unul.
Partea buna era ca mi-am dorit dintotdeauna sa nu-mi dezamagesc energia masculina pe care o reprezint. Am simtit-o ca pe o datorie placuta si am intuit devreme ca barbatia asta tine de un mod de abordare a lumii interioare, mai mult decat a celei exterioare.
Gloria barbatiei veritabile presupune victorii in intimitatea fiintei.
Acesta este si motivul pentru care atingerea obiectivelor exterioare aduce satisfactie acestor barbati, doar daca ei le realizeaza respectandu-si toate valorile personale. Aceste valori personale vizeaza cele mai inalte aspiratii de corectitudine si demnitate accesibile unui barbat la un moment dat.
Cu aceasta viziune, imi era clar ca orice maturizare a barbatului ce imi doream sa fiu reprezinta un castig prea putin vizibil din exterior, sau vizibil doar de catre indivizi cel putin la fel de maturi si pe masura de sensibili.
Ulterior, am constatat ca multi simt valoarea interioara, chiar daca nu o constientizeaza prea usor. Este foarte greu sa ignori impactul in propria fiinta a unui suflet mare si bun.
A deveni barbat era o aspiratie, a carei implinire aducea castigul de a fi multumit de sine.
Pare putin dar este singura modalitate prin care te poti simti confortabil cu propria fiinta.
Cand mi-am constientizat preferinta pentru aceasta directie de evolutie, am inteles ca prea putine femei ar putea fi interesate de un barbat orientat mai degraba catre finisare interioara, decat catre aspectele palpabile si vizibile.
Mai grav era ca finisarea interioara ducea la un dezinteres greu de inteles pt aparente si formalitati.
E oarecum firesc, daca va ganditi putin, cand esti foarte interesat sa oferi continut, involuntar vei neglija ambalajul si funditele aferente. Si asta doar pentru ca sunt prea multe de facut in privinta continutului.
Simplul gand ca ar putea exista pe undeva o femeie care sa vada dincolo de aparente, pentru ca si ea si-a cautat si descoperit feminitatea primordiala, facea ’’beton’’ motivatia mea.
Adevarul este ca am simtit ca aceasta femeie există si am ajuns sa le si intalnesc de la un moment dat.
Fara vreun efort, am inteles ca acesti barbati pe care-i admiram aveau propriile lor valori. Nu-si dadeau socoteala decat lor insisi. Dar in acest for interior nu prea gaseau ingaduinta.
In comparatie cu aceste valori , orice situaţie pierdere-castig devenea nerelevanta.
Mi-a fost usor sa descopar ca, ceea ce-mi facea sufletul sa cante, sa spere si sa admire, imi va defini valorile. Si ca, in ce priveste aceste valori, … cu mine nu se poate negocia.
Toata viata mea, oricat de slab am ajuns sa fiu, am transmis cat de bine am putut ca, inainte de orice altceva, conteaza valorile mele asa cum le-am simtit.
Ma refer doar la aspectele importante ale vietii intrucat in cele marunte sau nerelevante mi-am permis orice slabiciune si am pretins deschis ingaduinta.
Bineinteles ca am purtat dupa mine, destula vreme, o gramada de ipocrizii, dar niciodata nu m-am acuzat pentru ele, intrucat, imediat ce am avut puterea să le identific si sa le abordez, am facut-o decis.
Iar, in ceea ce le priveste pe cele care-mi erau accesibile, nu am facut nici un compromis. Si asta NU pentru ca sunt ceva soi uman special, ci doar pt ca altfel nu ma puteam simti bine cu mine insumi.
Astfel, cu fiecare pas inainte, ceva se normaliza si acumulam luciditatea care ma ajuta sa merg mai adanc.
Insa, a fi barbat orientat catre noblete interioara nu inseamna prostie, naivitate.
Ci din contră, înseamna capacitatea de a proteja si sustine ceea ce admiri si de a descuraja ceea ce agreseaza partea umană si vulnerabilă o oamenilor.
Asta inseamna ca intelegi viclenia şi lasitatea si recunosti răutatea sub oricate măsti ar sti sa se ascunda. Si mai inseamna ca ai un mod eficient de a o aborda.
A descuraja nu inseamna a elimina sau a demoniza, ci doar a bloca sau limita manifestarile inconstientei, in prima faza, si de a da o sansa reala transformarii, in a doua.
In jurul meu am vazut nenumarate comportamente barbatesti si demne. Unele erau naturale si nu presupuneau existenta unei constietizari anterioare, altele erau expresia perfecta a unei intelegeri si implementari constiente.
Ultimele aveau o stralucire aparte si am inteles de ce. Va este clar si voua.
Am recunoscut rapid aceste comportamente barbatesti, le-am asimilat cat de bine am putut si mi-am apropiat acei barbati.
Dar o parte dintre ei au fost asimilati de rutina si cliseele sociale de comportament, iar altii au fost infranti de conditionari prea puternice, indeosebi de natura sexuala si religioasa.
M-am indepartat si eu de ei, fara regrete , dar am ramas amici.
Insa, toti prietenii mei apropiati (“fratii mei”) sunt si au fost barbatii care trebuie. Daca ai ramas fratele meu este pentru ca nu te-ai lasat coplesit de slabiciuni si conditionari si ai facut ceea ce trebuia. (Îs putin cam teatral, dar ce vreti ? – am ramas cu un fix pe problema prieteniei absolute. Nu regret insa blocajul asta.)
Pentru noi toti insa, este destul loc de crestere, dar sunt convins ca nimic nu ne poate opri (sper ca nu va imaginati ca ma iau in serios :D).
Consider periculos sa vorbim despre caracteristicile barbatilor nativi (ca sa nu le zic “adevarati”, ca expresia este deja cliseu) intrucat tentatia scurtaturilor, de a asimila comportamente fara o schimbare in profunzime de constiinta, este mare.
O sa zic cate ceva, dar cu avertismentul ca experienta iti este decisa de ceea ce esti nu de ceeace faci.
Acest avertisment ar trebui sa fie in atentia oricarui barbat preocupat de evolutia lui. Iar pentru a va experimenta ca barbati va trebui sa fiti barbati in esenta si intimitatea voastra.
Cand schimbarea a aparut in esenta, orice faceti va reflecta ceea ce sunteti.
Asadar:
● Un barbat recunoaste, tot ce este valoros in femei. Le recunoaste deschis calitatile si frumusetea naturii feminitatii primordiale, precum si importanta acestei feminitati pentru propria lui viata de barbat. Face toate astea pentru ca asa simte aprioric fata de ele. ● Un barbat nu poate concepe sa intre in competiţie cu femeile. Toata fiinta lui se crispeaza in fata unui astfel de gand.
Cum sa concurezi cu ceea ce iubesti si, in mod natural, chiar pentru ca iubesti , vrei sa prospere ?
● Competitia presupune dominarea si implicit interesul pentru devitalizare, ca opus al prosperitatii. Devitalizarea inseamna slabiciune, lipsa de optiuni, ceea ce te face dependent. Ori asta este agenda ascunsa o “şobolanului” din barbati (sa ma scuze sobolanii, nu am nimic cu ei), dependenta ce relaxeaza ego-ul masculin, ros de neincredere si nesiguranta, nivelul de slabiciune de la care femeia nu mai are optiunea de a renunta la el, chiar daca nu o mai leaga nimic sufletete.
● Insa, nici un barbat, niciodata, nu va putea respecta sau iubi o femeie dependenta emotional.
Pasiunea in relatii nu poate fi nici macar tangenta cu dependenta. Cand incerci sa-i arati unei femei ce tare esti, ca esti mai destept, mai intelectual decat ea sau decat oricine altcineva, ai pierdut chiar sensul barbatiei.
● Tiparul este clar: teama de femei, competitia, nevoia de a domina cu orice pret, viclenia, strategii de manipulare, inducerea confuziei in partenera, neincredere, nefericire, stare tensionata, dezamagire, epuizare, devitalizare, dependenta, neatractivitate, respingere, debarasare.
Bineinteles tot acest proces curge frumos si netulburat in background-ul “basmului sufletului pereche” cu care este spalat creierul umanitatii atat de bine, incat tot acest scenariu inuman si grotesc poate trece neobservat si neinteles.
Competitia cu sexul opus in care am cazut, ne-a transformat in canibali ai vitalitatii celor care ar trebui sa ne fie cei mai apropiati oameni, de a caror prosperitate interioara ar trebui sa avem cea mai mare grija.
Canibalizarea energetica in relatii, desi a fost inaugurata de barbati acum foarte multa vrem , odata cu independenta si emanciparea femeilor, a ajuns o practica generalizata in relatii, de ambele parti.
Miza relationarii cu sexul opus a devenit viclenia rafinata, prin care poti obtine satisfacerea nevoilor de validare si de dominare. Iar acolo unde lucrurile par mai roz fiti sigur ca este doar o aparenta obositor de intretinut (rozul fiind o culoare sensibila). ● Un barbat satisface femeile si le elibereaza de orice constrangere. Un barbat isi poate dori o femeie langa el, si mai ales in el, doar daca ea il doreste constient, asumat, declarat si pasional.
● Barbatii nu ar trebui sa ia in seama nici un semnal de interes confuz din partea femeilor, nici un lucru spus cu jumatate de gura.
Unele femei care au acumulat prea multa validare cu multa superficialitate, au ajuns sa creada ca este suficient sa spuna unui tip ca se plictisesc, ca el sa execute urgent un program de divertisment care sa includa, bineinteles, si un futai total.
Raspunsul meu in aceste situatii este, invariabil, ca imi pare rau pentru ele ca-s in situatia de a se plictisi, dar ar fi putut fi si mai rau.
O parte din aceste femei, prea pline de sine, considera ca fiind sub demnitatea lor sa ceara ceva ce isi doresc de la un barbat, doar pentru ca au intalnit prea multi soareci disperati sa se valideze si sa aiba cu ce se lauda ajungand in compania ei. In schimb, voi cauta sa satisfac cat mai bine o femeie care-si declara deschis interesul si respecta oferta si prezenta unui barbat. ● Barbatii trebuie sa fie o oferta foarte buna prin ceea ce sunt din punct de vedere uman si sa fie transparenti cu ceea ce simt, cred si doresc.
Odata facut acest lucru, femeile vor trebui sa procedeze la fel. Si o vor face, tocmai pentru ca atractia pe care o simt in preajma barbatilor asumati, le va obliga sa iasa din jocurile infantile de imagine si superioritate cu care s-au obisnuit atat de mult, incat nici nu mai stiu ca se poate relationa si la modul firesc. Barbatii inteleg ca este natural ca femeile sa fie atrase de o gramada de barbati, exact asa cum si noi am vrea (teoretic, pentru ca nici nu ne atrag toate si mai ales nu ne tine) sa trecem prin toate femeile de pe planeta. Atractiile dintre barbati si femei sunt generalizate. Apar des si nu presupun neaparat o evolutie sexuala a relatiei.
Oamenii trebuie sa inteleaga ca au doar de castigat din relatiile multiple (si evident deschise) si mai ales ca nu au de ales alta varianta.
● Nu putem alege sa fim altceva decat ce suntem. Si oricat ne-am dopa cu povestile exclusivitatilor si a “sufletului pereche”, vom fi nevoiti sa recunostem si sa acceptam ca sunt doar niste povesti stupide cu radacini in fricile noastre cele mai profunde de singuratate si neimportanta.
Retineti doar ca acel “ceva” ce trimite iubitii in bratelealtor parteneri, e si ceea ce ii aduce inapoi langa voi.
Ei nu pleaca pentru ca aveti o problema,ci pentru ca nevoile lor evolutive le cer acele experiente.
Iar daca vrem sa pastram in viata noastra barbatii sau femeile care aduc sens si constienta, este esential sa-i eliberam de presiuni si vinovatii gratuite si perverse, intelegand ca atat ei, cat si ceilalti parteneri ai lor au nevoie de experiente impreuna.
Ideal este ca toti cei implicati sa se apropie. Dar asta este inca SF pentru acest punct de dezbatere. Peste cateva articole, lucrurile o sa para mai “pământene” insa.
● Un barbat nu trebuie sa creeze atractie. Imediat ce incearca sa creeze atractie el devine neatragator, intrucat porneste de la presupunerea ca ceea ce este nu este suficient.
Barbatul prin identitatea lui energetica este atractia, iar rolul lui este doar sa fie transparent in intentii si interese pentru a fi cunoscut si vazut.
Un barbat intelege ca prosperitatea si fericirea femeilor este sursa motivatiei lui si va invata sa o satisfaca.
Stie ca Extazul femeilor este legatura noastra cea mai accesibila cu spatiile subtile ale vietii.
● Esti barbat cand te accepti in toate limitele tale, cand te privesti obiectiv si te lasi vazut asa cum esti.
Cand nu te plangi de aceste limite si ii admiri pe cei care si le-au depasit.
Nimic nu este mai barbatesc decat sa stai confortabil pe locul care il ocupi la un moment dat si sa fii constient de nivelul tau in orice context ai fi.
● Un barbat se poate privi obiectiv in continutul lui uman si astfel succesul sau esecul nu-l pot face sa uite omul simplu care este in intimitatea sufletului lui.
De asemenea, un barbat adevarat se va simti solidar cu toti barbatii acestei lumi. Solidar in profunzime, nu declarativ.
Acest barbat va cauta sa sprijine pe oricare altul pentru a se regasi in esenta lui primordiala.
● Un barbat adevarat va intelege ca a imparti o femeie cu un altul este o oportunitate de experiente faine, nu un motiv de competitie.
In definiv, cand doi barbati sunt iubiti de aceeasi femeie ar trebuifiecare sa inteleaga ca ceva esential ii leaga si ca fiecare face din femeia pe care o impart o fiinta mai satisfacuta, mai fericita.
Acestea nu sunt abordari pe care trebuie sa le asimilam. Asta suntem noi in mod natural cand ne luam ragazul sa privim prin frica si sa ne acceptam limitele si vulnerabilitatea, la fel de natural precum puterea ce sade in noi.
Bunul simt, ratiunea, conceptualizarea, actiunea, claritatea sunt atribute ale masculinitatii.
Trebuie doar sa le folosim pentru a gasi adevarul si pe noi insine. Suntem cu totii experiente umane si asta deja ne face importanti si perfecti.
Cand nu pornim de la intelegerea asta ne asteapta un drum greu. Pe acest drum greu am mers prea multi, prea mult timp. Am invatat tot ce se putea invata pe directia asta. Nu ne mai este util.
In inconstienta noastra am ales instinctiv (cum altfel ar putea alege inconstienta ?) o cale ale carei consecinte ne vor ingenunchea cand ne vor ajunge.
Momentul trezirii barbatului va trebui sa treaca inevitabil prin acest moment de sinceritate cu sine insusi.
NU va fi loc de episoade dramatice in care sa ne smulgem parul din cap, sau emotional-teatrale in care ne recunoastem ipocrizia cautand iertarea femeilor, pentru ca va trebui sa le iubim si sa le ajutam sa-si regaseasca increderea si feminitatea primordiala odata cu ea.
In lunga perioada de inconstienta, frustrare, reprimare si confuzie in care au incercat sa-si gaseasca locul intr-o lume agresiva cu natura lor primordiala, s-au ratacit si ele in tenebrele mental egotice si au avut un raspuns pe masura de agresiv, crud si manipulativ.
NU mai conteaza pentru nimeni vinovatiile.
Conteaza doar sa ne recuperam vietile si spatiul de confort, magie si erotism ce trebuie sa fie relationarea dintre sexe.
Este in natura noastra, a barbatilor, sa protejem ceea ce iubim, sa cream cadrul in care femeia prospera interior si, fiind libera, sa-si traiasca natural si spontan atractiile, impulsurile si sentimentele.
Vom avea astfel langa noi doar femei care vor sa fie acolo doar atata timp cat simt asta, care vor putea fi ele insele in fiecare moment, fara teama ca ne-am simti raniti in neincrederile noastre.
Si bineinteles ca vom putea fi la fel de deschisi.
Va fi pentru prima data cand ne vom cunoaste unii pe ceilalti cu adevarat, dar mai ales va fi pentru prima data cand ne vom privi fara teama de a descoperi ceva pentru care sa fim judecati.
Recunostinta ca mi te deschizi va lua locul judecatii ca nu esti cum pretinde ego-ul meu sa fii.
Recuperarea normalitatii in relatii trebuie sa inceapa de la barbati, intrucat in autoimportanta cu care s-au anesteziat barbatii, pot distruge intr-o secunda orice efort sau demers al femeilor.
In plus au coborat atat de jos stacheta onestitatii si implicit a demnitatii incat mingea (responsabilitatea imediata) este in terenul lor (al barbatilor).
Eu stiu ca exista deja o masa consistenta de femei foarte evoluate care asteapta trezirea primilor barbati pntru a-i sustine si inspira in acest proces.
Cand te plangi de femei ca ceva nu merge bine in viata ta, nu faci decat sa-ti declari neputinta si lipsa de aspiratie.
Daca de la femei astepti sa construiasca si sa dea directia unui proiect, inseamna ca nu ti-ai inteles natura si rolul.
Femeile sunt aici sa ne dea motivatie si putere. Ele ne incarca si ne sustin. O fac decis si din inima. Ori asta pentru mine inseamna enorm.
Femeile sunt o forta a naturii, iar aceasta forta este, spre norocul nostru, partenerul nostru existential.
Iar a arăta cu degetul spre femei, facandu-le responsabile de situatia relationala actuala, este hilar.
1. Strategia, manevrele si obiectivele sobolanului
Calea “sobolanului” (a bărbatului cu caracter de şobolan) fiind una nenaturala, una impotriva simtirii, presupune o abordare mentala a situatiei deci aflata in competentele distinctive ale masculinului.
Iar rezultatul este o strategie de dezechilibrare si devitalizare a femeii destinata sa o faca slaba si controlabila.
Solutia este simpla.
Ea presupune plantarea in psihicul femeii a unor perspective si convingeri care intretin un conflict imposibil de solutionat.
Pt asta denaturezi o minte si o pui in conflict cu structura energetica sexuala mult mai puternica decat mintea. O minte naiva inconstienta de limitele si competentele ei va incerca sa elimine aspecte ale sexualitatii pe care nici macar nu le intelege. (Cat de naiv trebuie sa fi ca sa vrei sa controlezi ceva ce nu intelegi?. Naivitatea asta devine astfel foarte importanta ca toata strategia sa functioneze) In acest context tot ce poate face mintea este sa deregleze aceasta energie, cu consecinte nefericite si dureroase. Astfel, orice succes al mintii, este unul cu consecinte mai grave pt fiinta care o serveste, decat falsa problema care incearca sa o rezolve, (nemultumirea fata de functionarea mecanismului sexual). Situatia asta epuizeaza si creeaza tot mai multa confuzie.
In acest sens, barbatul a stigmatizat cu un discurs ipocrit si dispretuitor natura profund sexuala a femeii, facand-o sa para ceva murdar, nepotrivit si condamnabil.
Pentru a fi convingatori in demersul lor de demonizare a sexualitatii, au folosit autoritatea sistemelor religioase si morale si au investit enorm in promovarea acestor perspective ca adevar.
Au numit “curvă” orice femeie care-si traia si manifesta liber si natural energia sexuala. Au discreditat-o public cu un discurs dispretuitor.
De ochii lumii si pentru ca intreaga strategie sa nu para ridicol de suspecta, sexualitatea a trebuit demonizata in totalitate dar scopul evident era presiunea asupra femeii, intrucat barbatul nu a fost acuzat sau pedepsit cu adevarat vreodata pentru sexualitatea lui, oricat de denaturata sau imorala era.
Dimpotriva, toti masculii sexosi erau tare mandri de ei înşişi pentru diversitatea optiunilor lor sexuale. Lucru deloc condamnabil.
Insa daca optiunile lor relationale cu sexul opus nu ar fi fost rezultatul manipularii, ci al conexiunii, situatia lor ar fi admirabila.
Condamnabila este doar perfidia cu care-si protejau interesele sexuale, in timp ce le ignorau pe cele ale femeii, cautand sa-i restranga orice optiune sau libertate sexuala.
Au facut astfel din natura intens erotica a femeii, care este chiar expresia vitalitatii umane, ceva ce se cerea exorcizat.
In felul acesta ajung femeile pe o directie in care se autosaboteaza, incercand sa-si exorcizeze propria putere si sursa de echilibru (sexualitatea).
Inteligent , nu-i aşa ?
Scopul final este ca femeile sa fie marginalizate si agasate social de către armata de inconstieti perfect programati sa le dispretuiasca daca-si asuma libertatea sexuala, ori sa se consume intr-o vinovatie cronica pentru sexualitatea lor puternica daca subscriu ’’valorilor’’ (nonvalorilor) induse.
2. Evolutie, rezultate, consecinte si efecte secundare
In acest context principial ipocrit creat de barbat, toate femeile aveau sa-si descopere feminitatea si sa se formeze ca femei constiente, sub presiunea acestui spectru intunecat , artificial creat, al imperfectiunii si pacatului propriei ei naturi sexuale.
a) Prima directie de evolutie .
Majoritatea femeilor nu vor putea intelege si rupe aceaste conditionari si nu vor intrezari jocul de interese in care sunt prinse. Asa ca vor incerca sa integreze ca valori toate ineptiile morale promovate de fratii mei “sobolani”, angajandu-se in propria lor distrugere si nefericire.
Ajunse in aceasta situatie, barbatii si-au atins cele trei obiective esentiale:
au facut efectiv conflictul pe care si l-au propus
au evitat presiunea de a evolua spiritual si sexual, presiune aflata natural asupra lor, facand femeile sa se simta vinovate pentru propria sexualitate, presandu-le sa si-o reprime ca sa se adapteze jalnicei lor oferte;
au facut femeia usor de folosit, nefiind nevoiti sa o respecte.
Plastic vorbind Adam o creat o diversiune destinata sa distraga atentia de la pacatul lasitatii si tradarii, acuzand-o pe Eva de pacatul de a fi femeie.
In acest context, majoritatea femeilor ajung sa fie convinse ca e ceva in neregula cu ele in ceea ce simt si doresc. Acestea vor crede sincer ca, devenind cuminti si docile, reprimandu-si sau amputandu-si sexualitatea, vor fi pe placul barbatilor lor si a sfintilor din ceruri, si ca au astfel un avantaj asupra celorlalte in relatia cu barbatii.
Va puteti imagina ce demoni interiori de invidie si rautate pot trezi in acestea, femeile libere de aceste convingeri si care emana atractivitate si sexualitate prin toti porii si care obtin atentia si dorinta tuturor, inclusiv a barbatilor lor pentru a caror atentie si satisfactie si-au sacrificat sexualitatea ?
Majoritatea femeilor prinse in aceasta cursa vor trai momentul in care vor intelege ca au fost inselate si ca au pierdut totul cand si-au refuzat natura lor sexuala de dragul unor manipulatori pentru care nu au insemnat nimic, primind in schimb doar drama, situatii imposibile, cuvinte goale, aparente si indiferenta.
Dar de cele mai multe ori recunosti asta doar cand esti atat de distrusa de anii de ipocrizie, incat revenirea la adevar nu te mai poate ajuta prea mult.
Ce iti ramane sa faci este sa fii sincera cu cei din jur pentru a le da o sansa la trezire.
Orice eliberare a femeilor inainte de a fi epuizate, este un eveniment extraordinar, intrucat acestea nu vor ezita sa-si traiasca intens, decis si fara compromisuri , fiecare secunda de viata, fiecare moment de sexualitate, fiind in acelasi timp o sursa de inspiratie si maturizare pentru toti cei din viata lor.
In mod natural, barbatul este construit sa caute admiratia si pasiunea femeilor pentru ca il hraneste in natura lui fundamentala.
Dar, pe aceasta cale “a sobolanului”, nu poate primi decat crispare si cel mult un corp docil, locuit de o femeie neimplinita, neinteresanta si nefericita.
Neimplinirea asta in loc sa-l trimita catre propria lui ipocrizie, il face şi mai agresiv fata de femeia cu care-si imparte viata.
Daca sunteti atenti la cei mai misogini dintre barbati si daca stati o secunda sa-i percepeti dincolo de discursul lor le veti simti furia si frustrarea data de lipsa totala de admiratie si atentie din partea femeilor.
Asta daca inca mai aveati vreo indoiala privind sursa argumentelor superioritatii barbatului cu care s-a intoxicat ca sa se consoleze.
Agresivitatea misoginilor e doar un gest de compensare a inferioritatii pe care o resimt ca urmare a indiferentei de care au parte din partea femeilor.
Am creat o lume de femei care nu-si mai imagineaza ca ceva din sufletul si trairea lor interioara ar mai avea vreo valoare in afara formelor fizice, prospetimii pielii, trasaturilor perfecte si imaginii de femeie fidela si de succes.
Nu mai conteaza ce simte, ce fel de om este. Conteaza doar cum valideaza ego-ul nostru de barbati.
b) Efectele secundare
Pozitia dominanta si superioara pe care si-a asumat-o barbatul in realatia cu femeia de-a lungul timpului i-a accentuat infantilismul si naivitatea.
Cu egoul satisfacut de pozitia lui de putere in care evita orice responsabilitate fata de propriile slabiciuni, proiectandu-le asupra femeii, el, barbatul, a ramas precum un copil rasfatat, coplesit de propria importanta, in timp ce femeile au fost nevoite sa se maturizeze devenind mai abile, mai centrate, mai realiste si, de aici, imediat ce conditiile sociale au fost mai relaxate in ceea ce le priveste, au devenit mai perfide si mai crude.
Femeile au devenit mai barbati decat multi dintre noi pe fondul degradarii masculinului.
Prea imaturi ca sa se prinda, barbatii si-au semnat condamnarea la nefericire, intrucat nu au de ales decat sa-si innebuneasca si sa-si desensibilizaze partenerele sau sa ajunga in situatii in care femeile pierd complet controlul in fata oricarei oportunitati sexuale.
Astfel barbatul devine un pierzator jenant pe toate planurile, desi inca se viseaza centrul Universului:
sentimentul gratuit de superioritate il face superficial si infantil;
femeile motivate de un mediu relational defavorabil, trec pe alt nivel de implicare si devin tot mai lucide, mai puternice si mai crude;
partenerele bine conditionate devenite docile cu pretul degradari feminitatii ajung neatractive si neinteresate pentru proprii lor parteneri;
partenerele cu o identitate sexuala puternica de la un anumit nivel de reprimare, ajung disponibile sexual pentru aproape oricine le da o sansa sa se descarce, cu consecinte dramatice pentru ego-ul lui de soarec nebun;
barbatul ajunge un cersetor sau cumparator de favoruri sexuale de la femei atractive in intimitate dar un judecator superior in public.
Si, toate astea, pentru ca nu am gasit in noi minima ratiune ce ne-ar fi putut spune ca, daca in femei exista ceva atat de puternic si frumos incat sa ne impresioneze pana in vecinatatea fricii… …in mod sigur, trebuie sa existe natural in noi tot ce ar atrage admiratia feminitatii.
Si asta ar fi trebuit sa ne relaxeze profund intrucat nu trebuia decat sa fim ceea ce suntem.
Dar nu am mai ajuns la continutul principiului masculin cata vreme am cazut prea devreme in frica de continutul principiului feminin.
c) A doua directie de evolutie
Femeile care insa rezista intimidarilor, cautand adevarul in ele insele, vor descoperi ca, in aspectele lor sexuale de care sunt conditionate de mici sa le fie rusine, sta cheia puterii feminine, a echilibrului si cresterii spirituale .
Vor constata ca sexualitatea lor nu este expresia a ceva murdar si nedemn, ci a intimitatii cu fortele vietii.
Sexualitatea este consecinţa sensibilitatii intense fata de barbati si viata.
Legatura stransa a femeilor cu partea subtila si energetica a vietii este competenţa distinctiva a principiului feminin.
De aici si intuitia feminina recunoscuta de toata lumea. Intuitia lor ne ofera claritate in momentele dificile, sensibilitatea lor ne ofera caldura si confort iar sexualitatea lor ne ofera energie, magie si incredere.
Aceste calitati inseamna putere, putere de care femeile trebuie sa fie constiente. Cum aceste calitati sunt de o mare insemnatatea pentru barbati, ele cer respect, loialitate si grija din partea acestora.
Un barbat inteligent este unul care protejeaza feminitatea si-i creeaza conditiile sa prospere si sa se dezvolte.
Feminitatea trebuie sa fie opera de arta a masculinitatii !
Puterea femeilor care si-au integrat constient sexualitatea este ceea ce ingrozeste sobolanii.
Astfel de femei, nu numai ca nu pot fi folosite, desi sunt foarte dorite, dar mai ales ele simt slabiciunile lor si ii vad cine sunt.
Sexualitatea femeii este ceva admirat si ravnit de catre intreaga lume. Este de fapt cel mai admirat si ravnit lucru de pe planeta.
Se estimează că pornografia produce anual venituri de aproximativ 100 de miliarde de dolari. Aceste miliarde sunt simbolul doar a unei fractiuni din puterea femeii. Nu va mai trimit sa aflati vizualizarile site-urilor de pornografie intrucat o sa ramaneti socati. Succesul pornografiei este masura exacta a blocajului si nefunctionalitatii relatiilor intre sexe.
Cine credeti ca este responsabil de situatia teribila din cuplurile contemporane ?
Va mai puteti gandi o secunda macar ca femeile au vreo vina?
d) Tipologiile feminine invingatoare
Oricat efort ar depune insa barbatii in a tine sexualitatea femeii sub control, permanent vor fi femei care, eliberate sau nu de conditionari, isi vor trai libertatea sexuala.
Pentru femeile acestea mi-am dorit sa fiu barbatul care sunt acum, chiar daca pe alocuri am fost exact sobolanul pe care-l acuz fara mila.
Acestea sunt femeile care mi au atins sufletul dintodeauna si pentru care recunostinta mea este … asa cum este.
Le-am incadrat in 4+1 tipologii. Cred ca le veti recunoate si sper sa le iubiti cu totii de acum incolo:
I) cele crescute sanatos de parinti constienti, cele foarte simple in gandire sau complet dezinteresate de problematica principialo-filozofico-religioasa a sexualitatii, exprimand, din acest motiv, o sexualitate naturala, necompromisa. Ceea ce le aseaza impreuna in aceeasi tipologie este faptul ca au scapat, datorita unor circumstante particulare, de spalarea creierului prin „valorile” traditionale.
II) cele la care sensibilitatea sexuala este atat de puternica, incat orice teorie, argument, principiu moral, vinovatie, rusine sau frica nu poate crea o presiune suficienta, incat sa poata reprima o asemenea incarcatura sexuala.
Femeile acestea sunt dintre cele care vor trebui sa traiasca cu conflicte, vinovăţii şi cu nevoia de a se justifica sau de a cere aprobare, pana cand ajung sa intelega fondul problemei, care este de fapt, unul din scopurile declarate ale acestor articole.
Aceste femei vor fi dorite de multi, dar majoritatea se vor dezice de ele. Personajul Tiffanydin filmul “Silver Linings Playbook” incarneaza exact acest tip extraordinar de fain de femeie.
III) Cele care, in urma reprimarilor, au explodat de atatea ori in experiente sexuale neasteptate incat, in cele din urma, nu vor mai da doi bani pe toate povestile despre buna-cuviinta feminina, precum si povestile despre cum trebuie sa fie o femeie ca sa ajungala un barbat ’’de calitate’’.
Aici intra femeile care zic la primele incidente de acest fel ca nu stiu cum de s-a intamplat sa ajunga in patul unui barbat. Intodeauna m-a amuzat teribil raspunsul asta al lor.
Ganditi-va cat de prost trebuie sa-l creada o femeie pe barbatul caruia-i da o astfel de explicatie.
IV) Cele care, traind constient, ajung sa inteleaga atat de clar problematica relationarii si a naturii sexuale incat nu mai pot fi controlate de nimeni si de nimic.
Sunt femeile pe care adevarul le-a eliberat.
Experientele cu aceste femei sunt cele pe care nu le poti uita vreodata. La ele se poate vedea ce inseamna o feminitate asumata constient. Sau sacră daca preferati termenul. Nu este ceva spectaculos. Este doar firesc. Sacralitatea este un aspect al naturalului, al firescului. Ignoranta si inconstienta a facut acest acest firesc sacru sa fie experimentat extrem de rar.
V) Mai exista o categorie de femei pe care as putea-o introduce putin fortat in acest capitol.
Sunt femeile care, desi au tinut seama de valorile sobolanului, au simtit tot timpul ca sexualitatea lor este ceva pretios si implicit au protejat-o pe ascuns, hranind-o.
Sunt femeile care au nevoie doar de un impuls de luciditate din partea unui barbat corect pentru ca totul sa se clarifice iar sexualitatea lor sa straluceasta.
(Majoritatea insa sunt atat de bine conditionate incat vor agresa violent barbatii care le sesizeaza problema in care sunt pentru a le scoate de acolo. Sunt atat de ranite incat nu mai fac diferenta dintre un agresor si cineva care le iubeste. Situatia asta este una extrem de trista si este expresia unei importante victorii a sobolanilor. Ei distrug atat femeia cat si pe oricine ar vrea sa o ajute. )
Barbatii sunt atrasi irezistibil de aspectul salbatic al femeilor (partea spontana si incontrolabila a sexualitatii lor care se manifesta in libertate) dar, imediat ce au ajuns la ele, vor sa le domesticeasca pentru a le tine sub control.
La orice tentativa a barbatilor de a limita femeile, acestea ar trebui sa-i trimita sa-si regaseasca bunul simt si respectul fata de ele, sa-si rezolve neincrederile in sine si sa se dezvolte sexual si spiritual.
Bineinteles ca pot sa o faca cu multa ingaduinta si disponibilitate pentru explicatii suplimentare sau chiar suport in acest proces.
Pe de alta parte, aceste femei ar trebui sa ofere tot ce sunt capababile barbatilor care le respecta libertatea si in jurul carora pot fi ele insele.
3. Inconstienta, adevarata problema in sexualitate
Intr-adevar, barbatii au vazut ceva murdar in sex.
Dar era murdaria propriei lor inconstiente in care consumau sexualitatea. Au folosit sexualitatea ca scop in sine, nu ca mijloc de exprimare in relatia cu femeile. Au folosit femeia pentru sexualitatea lor, nu sexualitatea lor pentru femeie. Aceasta perceptie a ’’necuratului’’ s-au grabit sa o puna pe seama sexualitatii si sa o impute femeilor.
E greu de crezut, dar barbatul a ajuns sa acuze femeia ca el, barbatul, este atras de ea.
Femeia este de vina ca el, barbatul, trebuie sa se coboare la ceva atat de murdar precum sexul (aici vorbim de discursul public unde trebuie intretinuta presiunea , pt ca in discursul intim am vazut cum stau lucrurile).
E aproape distractiv sa vedem ce potential de prostie sau perfidie are specia noastra. In fine, hai ca trec mai departe pana nu ma enervez.(Stati calmi, ii numa o expresie).
Abordand atat de inconstient sexualitatea, femeile au devenit pentru barbati doar un mod de detensionare hormonala.
Imediat ce si-au indeplinit menirea, de a te descarca in ele (de cele mai multe ori dupa cateva minute , uneori atat de putine incat mi-e jena sa fac estimari mai precise) deveneau dispensabile, inutile, chiar enervante. Dar cu conditia sa nu apeleze la alti barbati.
Nu era suficient ca femeile sa fie folosite si lasate nesatisfacute, fapt trist dar nu foarte grav, intrucat si ele puteau sa se foloseasca cu aceeaşi superficialitate de barbat.
Insa ele trebuiau inlantuite pentru linistea ego-ului barbatesc.
Inlantuirea femeilor ne-a pus sufletul de barbat in genunchi, ne-a degradat identitatea in profunzime, pentru ca a dovedit cat de putin poate insemna pentru noi un partener existential precum femeia.
Inconfortul ego-ului nostru este infinit mai important decat viata si suferinta femeilor care traiesc alaturi de noi.
O lume intreaga de barbati sunt disperati de posibilitatea de a fi comparati, impartind o femeie cu altii.
Sunt ingroziti de posibilitatea femeii de a afla ca poate fi tratata si fututa mai bine sau altfel.
Sunt ingroziti ca indoielile lor, ca nu sunt ei cei mai tari din Univers, s-ar putea sa fie adevarate. Iar disperarea este cu atat mai mare, cu cat sunt mai constienti de cat de putin ofera si mai ales sunt.
Si, desi in interesele lor de dominare a femeilor gasesti o coeziune de grup, in afara acestor interese sunt dusmani fara mila.
NU intamplator, intrucat pe capacitatea de a domina si intimida alti barbati, sta singurul mod de a intelege barbatia . Toata aceasta agresivitate in care traim devine un mediu dificil, in care, deseori, lucrurile scapa de sub control.
Constant femeile sunt batute, tinute sub teroare, ucise de cele mai multe ori, din iubire bineinteles, uneori cu pietre ( va vine sa credeti?), de indivizi innebuniti de gelozie.
Vezi aici ceva intamplat recent http://www.bzi.ro/romanca-ucisa-intr-un-parc-din-italia-de-catre-fostul-iubit-italian-367052 si priveste chiar o romanca de-a noastra. Daca fata ajungea la informatia din articolul meu acum 5 ani, spre exemplu, fiind avizata de complexitatea problemei, ar fi recunoscut dintr-o privire, cel mult doua, un sobolan ca cel care o ucis-o si ar fi inteles ca acolo nu este nimic pentru ea.
Evident ca toti ne dam oripilati cand aceste cazuri extreme devin cunoscute, dar adevarul este ca fiecare dintre noi alimentam si incurajam aceasta agresivitate cu fiecare moment de gelozie, de cate ori incarcam cu vinovatie o femeie, cu fiecare amenintare sau intimidare, cu fiecare sugestie parinteasca de reprimare a sexualitatii.
Cu fiecare gest cu care scoatem sexualitatea din firesc, normal si placut cream aceste crime absurde si toata agresivitatea.
http://totb.ro/sute-de-studenti-afgani-au-protestat-pentru-dreptul-divin-de-a-si-bate-nevasta/’’Aici mai gasiti o stire privind studenții ieșiți la protest în capitala afgană, care au cerut abrogarea decretului numit ”Eliminarea violenței împotriva femeilor”, cerându-și dreptul ”divin” de a-și disciplina soțiile prin violență fizică, precum și dreptul de a se căsători cu fete foarte tinere. ’’
Uitati-va o secunda la feţele protestarilor surprinsi in poza din articol.
Credeti-ma ca, intre acestia si ceea ce gasim in noi vizavi de femei, este doar o diferenta de autocontrol. Nu este o diferenta de constiinta.
Suntem ca ei, actionam sub aceleasi impulsur,i dar ne controlam sau cenzuram din frica de ridicol sau de consecinte.
Ambele stiri sunt actuale si le-am gasit fara sa caut nici o secunda. Ce vreau sa zic cu asta este ca: astfel de lucruri sunt comune. Mai mult astia suntem noi toti chiar acum.
Sunteti capabili sa recunoasteti asta sincer si fara nici o justificare ?
Ma adresez fratilor mei barbati si soareci deopotriva.
4. Trezirea
Partea buna este ca niciodata nu este prea tarziu ca un barbat sa se trezeasca din ipocrizie.
Oricand poti sa-ti recuperezi respectul de sine incepand sa respecti femeia, tratand-o onest si corect, acceptandu-ti limitele si cautand sa te dezvolti spiritual si sexual, cerand ajutorul celor care simti ca ar putea sa o faca.Si, nu in ultimu rand, sa te raportezi cu prietenie la toti cei de acelasi sex.
Exista un moment extrem de dificil, chiar la inceput, cand trebuie sa treci de la o imagine de sine ultracosmentizata la adevarul dureros ca suntem foarte putin.
Este ceva teribil de greu de acceptat.
O viata intreaga i-ai judecat fara mila pe toti, ca sa te poti simti barbat si acum trebuie sa accepti ca esti doar perversitate si frica.
Dar nu exista gest mai barbatesc decat acela de a fi onest cu tine insuti.
Din acest moment nu mai conteaza nici o scuza, nici o limita. Conteaza doar ca nu mai esti dispus sa accepti ca prin tine sa se manifeste ceva nedemn.
Sigur ca se va mai intampla de multe ori dar nimic nu te va opri sa gasesti o solutie. Si o vei gasi. Garantez.
Schimbarea asta, desi este doar o schimbare de atitudine, reflecta o schimbare de de constiinta. Iar energia urmeaza constiinta. Asta inseamna ca veti fi sustinuti in noile voastre aspiratii in relatiile cu sexul opus. Veti fi sustinuti de propria luciditate precum si de toti cei care au facut deja schimbarea .
In ceea ce priveste sexualitatea masculina, problematica este complexa dar pe masura de provocatoare. Si sunt solutii accesibile langa noi si in noi. Dar nimic nu se poate face fara constiinta.
Cand sexualitatea este rezultatul interesului pentru sexul opus ca si continut, iar motivul sexului este compania partenerei, in al cărei camp te simti dorit, acceptat, placut, o sa cauti ca barbat imediat cateva lucruri:
1. Sexul sa dureze cat mai mult, iar asta duce la o atentie fata de fenomenele interioare pentru a le intelege si a le folosi in scopul intereselor voastre. Ca o consecinta, vei intelege ca, pe langa multe altele, continenţa sexuala este foarte importanta.
2. Femeia sa se simta cat mai in largul ei, pentru a scoate din ea tot ce are mai bun si mai natural. In felul acesta se extinde si se adanceste conexiunea.
Pe aceasta cale, maturizarea barbatului este inevitabila. Va simti tot mai profund natura si continutul principiului feminin si-l va contempla, respectiv sorbi cu placere.
Lumea de barbati careia ii dau viata inclusiv cu acest articol este una in care acestia (barbatii din lumea mea) inteleg sa colaboreze in toate aspectele presupuse de natura unui barbat pentru a se maturiza cat se poate de rapid si a putea oferi feminitatii un cadru in care sa gasesca stabilitate, siguranta, suport si satisfactie ca ea sa se manifeste liber si sa se dezvolte.
Nu-mi ziceti ca suna idilic si naiv pentru ca nu faceti decat sa ma amuzati. Traiesc deja tot ce scriu.
Si pentru ca este ceva extraordinar, vreau sa va fiu util si mai ales aproape. Sper ca reusesc sa transmit asta.
Inchei cu cuvintele unei pretene foarte bune:
’’M-as implica intr-o relatie, da nu e cu cine, asa ca mai bine singura decat asa, ca oarecum mi-e si frica sa ma mai bag in relatii, la cate traume am avut, la ce reactii au fost.
Am un fel de fobie.
Mi-e frica sa ma cuplez cu unu care o data ce ma are sa fie asa sigur ca gata, is a lui pe veci deci ma poate ignora si trata ca si cum nu mai exist, ba mai poate si profita de mine, apoi daca eu imi dau seama ca nu e ok si nu ma simt ok, tot el sa faca pe ofticatu ca ii dau papucii, sa faca depresii, sa ameninte ca se sinucide si cand vede ca nu ii merge sa ma faca curva si sa ma ameninte cu altele. nu ms!
asa ceva nu mai vreau, stai ca inca mai zicea ca daca ma sinucid eu ar fi cel mai bun lucru ce mi s-ar putea intampla.
Adica daca nu esti cu mine, mai bine moarta. Asta deja e potoc, nu sobolan.
Inca imi dorea sa fac asa ceva, ca il mai luam si eu ca ma sinucid ca nu mai suport presiunile lui.
da de as fi avut atunci mintea ce o am acuma pe bune ca i-as fi pus cutitu in mana si i-as fi spus spor ! omoara-te o data, da nu pe covoru meu ca faci mizerie, asa ca du-te afara.
Da mai zicea o colega ca a patit si ea la fel cu unu. Si era traumatizata, pana s-a enervat tatal fetei cand o vazut-o in ce stare e ca ala ameninta ca se sinucide.
Si i-a zis la ala cateva la telefon, de s-a calmat. Deci e strategie ieftina de sobolani expirati’’
Comentarii recente