Principiile morale, … expresia perfecta a reprimarii imoralității

Principiile morale sunt exact ceea ce exacerbeză dramatic ceea ce numim imoralitate.Tentatiile imorale sunt pe masura refuzului nostru de a privi, recunoaste si accepta ceea ce constatăm in noi, la un moment dat.

Acceptarea reduce conflictul interior si-ti permite să te intelegi până la punctul in care vezi cum poti să te transformi in ceva cu care să te simti bine. Dar procesul transformătii presupune fără exceptie o perioadă in care intelegi ca esti mic, slab , neimportant. Aceasta situatia de neimportanta personala face acceptarea limitelor atat de dificilă cu atat mai mult cu cât trebuie să apara intr-un context interior sufocat de pretentiile de superioritate.Principiile sunt expresia directă a reprimarii imoralitatii.Când imi spui incantat de tine insuti care-ti sunt principiile, imi spui de ce anume fugi si refuzi sa intelegi pentru a transforma . Imi spui ce tentatii , blochezi in loc să le investighezi .

Ceea ce reprimăm, … amplificăm si o stim cu totii.

Priviti atenti la cei plini de principii , cand ii intalniti, ca să-i vedeti cum se sufocă in ele si cat de crispati si incordati sunt.  De ce oare?

In consecinta, orice structura socială si orice relatie bazată pe principii morale va deveni in scurt timp  …
1.demonic de imorala , … fiind incapabila să mai blocheze exprimarea a ceea ce neaga, sau
2. devitala , insensibila si apatică

Oamenii nu au nevoie de principii tot mai inalte si mai inutile de moralitate, … ci de atentie, onestitate, sensibilitate, grija, compasiune minimala in structurile cele mai adanci ale fiintei lor.
Dar acestea apar doar prin urmare a unei constiente decise care se traduce prin multe si marunte gesturi de vointa (alegeri de raportare) care aduc in fiinta o noua energie ca reflexie a unui nivel mai ridicat de constiinta.

Singura moralitate functionala este constienta, onestitatea si sensibilitatea. Si toate acestea nu au nevoie de vreun principiu pentru a fi functionale si vii in noi. Au insă nevoie de o stransa colaborare cu propria fiinta intr-un climat in care conflictul interior este permanent evitat prin perspective intelegatoare, largi  refuzand orice dramatism.

Credeti ca cunoasterea este putere?

”Cunoasterea inseamna putere ,iar intelegerea este cheia cunoasterii.”

Daca asa ar fi, …  filozofii, profesorii sau cei mai inteligenti dintre noi ar fi cei mai fericiti. Dar ei sunt intre cele mai nefericite categorii de indivizi.

Cum poti fi puternic si sa nu-ti poti asigura fericirea, care este de fapt ceea ce-ti poti dori mai mult pe lume, oricine ai fi.

Cunoasterea si intelegerea inseamna intr-adevar putere. Dar numai asupra exteriorului inconstient si in consecinta mecanic. Toata partea instinctuala, atat cea mental egotica, cat si cea naturala-fizica este previzibila si implicit controlabila prin cunoastere si intelegere.

Dar aceasta putere nu este una reala. Este o putere asupra celor inconstienti si slabi. Este o putere asupra exteriorului, mai precis asupra partii slabe a lumii. Puterea cunoasterii si intelegerii nu este putere interioara.

Puterea interioara este puterea asupra instinctelor mental egotice si respect si abordare constienta a instinctelor naturale. La aceasta putere ajungi prin energie, nu prin informatie. Energiile care te alimenteaza (si care dau si starea de bine) se acceseaza prin incredere, sinceritate, corectitudine, smerenie, respect, curaj. Dezvolatrea este o chestiune de atitudine si doar in mica masura de informatie. Bineinteles ca informatia urmeaza energia pt ca perceptiile mai largi se cer exprimate. Dar nu informatia aduce putere. Puterea este doar a energiei.

Principala frica. Pierderea identitatii.

Cea mai mare frica a noastra
este frica pierderii de identitate.

Frica de a nu mai sti cine suntem.

Frica de moarte este doar o derivata a acestei frici,
intrucat poate exista doar cand crezi intr-o identitate fictiva.

N-o sa gasiti vreodata pe cineva care se simte bine cu el insusi
sa traiasca experienta fricii de moarte.

Pentru ca nu te poti simti bine,
decat cand esti congruent cu adevarata ta identitate.

Cand insa o pierzi … din varii motive … de obicei urmare a pierderii vitalitatii
… ajungi de cele mai multe ori sa o cauti creand structuri mentale.

Frica de pierdere a identitatii poate exista
doar cand identitatea noastra este o constructie mentala,
pe care o simtim cu totii extrem de vulnerabila … intrucat este ceva virtual.

O inventie. O suma de cuvinte sau idei despre noi.
Stiu ca nu va zic nimic nou dar mai aveti putina rabdare.

Oricat de elaborata si stabila (pe termen scurt) este acea identitate,
nu putem inchide gura unei perceptii interioare, care ne spune ca suntem in eroare.

De aici, teama de disolutie personala,
vecina (chiar congruenta) cu teama de moarte a fiecaruia dintre
cei care trebuie sa renunte la convingeri, care cred ca-i definesc
si pe care si-au construit imaginea de sine.

Dar viata nu exista la nivelul conceptelor si ideilor.
Noi nu traim in creierul nostru printre idei golite de viata (golite de perceptie).
Traim in natura, puternic conectati la ea.

Viata este curgere, energie, ardere, alimentare.
Ca o paranteza, daca nu ati observat deja … erotismul le cuprinde pe toate.
Viata este, prin definitie,  conectare, schimb de energie.

Odata ce ne traim viata la nivelul la care ea exista … cel energetic,
frica dispare pentru ca oricand, oriunde simtim flacara ce suntem,
precum si arderea (electricitatea),  ce anima tot ce exista si tot ce putem percepe.

Cand ne percepem continutul ”electric”
nu mai avem nevoie sa ne zicem ceva despre viata.

Desi, o putem face, dar descarcat de miza si importanta.
Apare astfel un confortabil sentiment de siguranta si apartenenta.

Nu ne mai simtim atat de inconfortabil cand ideiile noastre
nu sunt acceptate sau crezute, intrucat nu ele ne reprezinta.

Dar faptul ca nu ne deranjeaza contradictia
nu inseamna ca nu ne sustinem perspectivele.

Suntem reprezentati de ceea ce suntem la nivel energetic
si nici un cuvant, nici o idee nu poate adauga sau lua ceva din noi.

Primele experiente de contact cu natura noastra intima
sunt sensibile si vulnerabile la agresivitatea mentala,
dar odata ce le-am accesat si constietizat, suntem definitiv incarcati cu speranta si sens.

Este momentul cand afli directia care o cauti
si dispare incertitudinea si indoiala.

Dificultatea recuperii identitatii noastre de viata
sta in galagia mentala exagerata de atentia cu care am tratat-o,
in detrimentul senzatiilor vietii, in detrimentul campurilor de energie
ce  ne traverseaza sau ni se releva. Dar si asta-i posibil sa stiti cu totii.

Nu exista insa nici o fractiune de secunda a vietilor noastre,
traita in afara acestui proces energetic care se desfasoara prin noi si care ne defineste cu adevarat.

Si cu toate astea, majoritatea vietii noastre
se consuma intr-o minte saturata de concepte si emotii care ne poseda total.

Tot ce stim noi sa facem la modul automat  este sa ”punem pe foc”
amplificand o ardere mentala care deja ne epuizeaza.

Toate cuvintele noastre ar trebui sa vina din acel spatiu energetic al vietii
si sa te trimita catre el.

Cuvintele si ideile noastre ar trebui sa devina ancore tot mai eficiente,
venite din interpretari tot mai bune si inspirate a ceea ce se-ntampla in intimitatea vietii ce suntem.

Ideile noastre au nevoie de inspiratia si prospetimea care sa reduca incarcatura conceptuala
si sa favorizeze desprinderea de mental.

Sa ne elibereze de cuvinte si sa ne ancoreze in stari de viata, in traire, in existenta.

Recuperarea capacitatii de a trai intre campurile energetice de viata,
in detrimentul amalgamului conceptual mental,
este singurul sens al oricarei informatii care o impartim intre noi.

De aceea umorul este videcator
pentru ca transforma concepte in energie.
Te scoate din mental si te propulseaza in energie.
Rasul este doar o manifestare a acelei energii.

Frica este de asemenea un camp intens de viata
care ne poate ajuta sa ne regasim.

Dar instinctul inconstientei ne impinge sa evitam acel camp,
fugind, daca avem unde,  sau cautand solutia si siguranta
in bagajul  (gunoiul) conceptual mental, care doar amplifica frica
tocmai pentru a te obliga sa o asumi si sa o traiesti.

Dar am mai scris despre asta demult,  aici: https://www.fiiconstient.ro//?p=361

Orice stare de constiinta poate fi comprimata intr-o cheie conceptuala (o idee),
care poate redeschide perceptia acelor campuri si incarcarea care ti -o asigura,
pana cand … acumulezi  puterea de a ramane permanent cuplat.

O cheie este utila,  pentru mai multi sau mai putini,
in functie de specificul structurilor lor intime.

Orice sondare personala a campurilor de viata
este mai mult sau mai putin inspiratoare si, fara exceptie,
ceea ce  vine din traire autentica va inspira si pe altii.

Nu confundati insa trairea autentica cu cacatul mental emotional
de care-i plina viata noastra a tuturor, sau cu speculatiile mentale,
fie ele chiar foarte corecte.

Acesta este motivul pentru care exprimari simple a unor marunte constientizari
ne pot inspira infinit mai mult decat cele mai acceptate si complexe idei
transformate in clisee, prin cvasivehicularea lor de oameni care nu le traiesc .

Important este sa transformam permanent cuvintele in viata
si viata in cuvinte (idei, perspective) noi, tot mai puternice.

Fara acesta conversie permanenta … nu facem decat sa ne acoperim de gunoi.

Ideile in sine (cheile) sunt doar deseuri daca nu te duc catre viata, catre energie.

Din acest motiv, ideile fara perceptia continutului lor energetic
devin repede clisee (deseuri), …  cand nu sunt permanent reinnoite
de noi scufundari (sau sapaturi)  in campurile de viata si noi interpretari,
cu un potential mai mare de trezire sau inspirare.

In detalii sade evolutia noastra.
Iar detaliile stau in capacitatea de atentie si tot ce o sustine.

Evolutia este procesul in care fiecare din noi
si noi toti impreuna reimprospatam adevarul conceptual,
pentru a-i creste forta si potentialul de trezire si conectare la viata.

In concluzie pot spune ca :

* frica de moarte este consecinta investitiei intr-o identitate conceptuala (fictiva)
care se poate dezvolta cand sensibilitatea si perceptiile care ni le deschide aceasta sensibilitate
nu sunt corelate cu ideile noastre … intr-un proces nesfarsit de finisare a interpretarii.

Treziti-va si terminati cu rugaciunile !

Unul dintre prietenii mei care ne lumineaza cu o acuratete rara ,
aspectele conceptuale ale fenomenelor noastre interioare
spune intr-un articol  (http://mastanel.wordpress.com/2013/09/10/am-visat-urat-horror/) ,
dupa o noapte in care a avut un cosmar infiorator ca :

’’ Mi-am început ziua cu o atitudine ciudată,
am zis o rugăciune iar apoi am cerut iertare.
Nu ştiu de ce, dar am simtit nevoia s-o fac.’’

Despre fragmentul asta voi divaga cu gratie,
riscand sa ma departez de contextul in care a fost folosit.

Constatarea mea este ca rugaciunile sunt intre cele mai perverse forme de ipocrizie umana si expresia unui infantilism spiritual greu de inghitit
de cei care sunt putini atenti la motivatiile lor.

Am ajuns sa ne rugam unor fiinte inventate,
pentru lucruri care privesc strict alegerile noastre personale.

Ne rugam pentru prosperitate dar ii invidiem pe cei prosperi
si nu facem nimic pentru a oferi valoare in jur.

Cerem sanatate si fericire pentru apropiati
dar ii tratam cu viclenie, superficialitate sau dezinteres.

Cerem iertare  fara sa ne acuze nimeni
in timp ce ne invinovatim permanent.

Am creat o fiinta imaginara careia ne rugam sa intervina pentru a face ceva ce refuzam si putem sa facem noi insine.

Rugaciunea devine astfel expresia celei mai mari ipocrizii interioare.

Prin aceste rugaciuni nu cautam decat sa cream o diversiune
prin obedienta si bunatatea noastra (de contrabanda)
destinata sa ne evitam adevarul interior si sa mituim sau sa fraierim 
o eventuala “fiinta dumnezeiasca”.

De cate ori veti face ceeace puteti pentru a schimba ceva in bine
(bine pe care-l ceri prin rugaciune), veti constata ca
nu mai simtiti nevoia vreunei rugaciuni.

NU ai timp de rugaciuni
cand trebuie sa aduci bunatate in tine (si cu tine) precum si in jur.

Pentru ca a ne investiga adevarate le motivatii
si a ne schimba atitudinile, este ceva ce presupune implicare reala.

Aceasta implicare este adevarata bunatate si dovedeste intentiile curate.
Pe aceasta directie , energia bunatatii care se intareste in tine
va influienta tot ce atinge viata ta.

A te ruga in sensul in care o fac majoritatea
este ca si cum ai ingenunchia evlavois in fata unui muritor de foame
si te-ai ruga pentru bunastarea lui cand ai in plasa mult mai multa mancare decat ai tu nevoie.

Este de inteles si mult mai uman sa accepti ca esti indiferent , zgarcit , lacom
sau doar prevazator, decat sa-mi joci teatrul sfinteniei si bunatatii.

Este mult mai usor sa mimezi bunatatea teatral
decat sa renunti la o bucatica din mancarea ta care
cel mai probabil ti se va strica si o vei arunca.

Dar asta presupune acea sinceritate care,
in momentul in care esti tentat sa cazi in romantismul spiritual ,
te sesizeaza de evidenta ipocrizie si ti spune:  

’Fa tu binele pentru care vrei sa te rogi ,
atat cat iti sade in putinta !”‘

Iar adevarul este ca de cele mai multe ori stim ce avem de facut ,
si putem sa o facem exact cu ceeace avem,  dar este mult mai usor
sa fugim in teorii si povesti decat sa facem ceva cu adevarat. Cat de putin.

Daca exista vreo fiinta interesata de viata si bunatate
in mod sigur gestul tau marunt va fi mai pretios pentru EA (fiinta atotputernica)
decat orice poveste mentala si rugaciune plina de cuvinte mari si foarte goale ’’ .

Daca cuvintele ar avea acoperire energetica in realitate,
acea energie ti-ar umple viata si nu s-ar irosi in cuvintele rugaciunii.

Iar daca cuvintele tale sunt goale este pentru ca intentiile tale sunt false.

In concluzie, in loc sa te rogi
cauta sa fi sincer cu tine.

Accepta ca nu esti bun , inceteaza teatrul ,
si vezi daca ceva conteaza pentru tine cu adevarat in viata care o ai.

Iar daca esti viu inca vei vedea ca
sunt aspecte esentiale ale vietii pentru tine.

Constientizeaza asta, pretuieste si protejeaza asa cum poti.

Insa nu juca teatrul pretuirii, protectiei
si nu transforma viata ta in povesti inepte despre zei prosti si usor de mituit.

Ai macar bunul simt daca tot iti imaginezi Dumnezei,
sa nu-i consideri niste fraieri usor de dus in eroare de cateva cuvinte goale.

Presupunand ca ar fi o fiinta atotputernica care sta sa-ti asculte rugaciunile
atunci fi sigur ca intentiile tale bune fata de viata vor fi vazute fara sa le pui in cuvinte.

Dar tu nu vrei sa fi vazut in ceeace esti in intimitatea ta ultima
motiv pentru care alegi sa-ti imaginezi o fiinta atotputernica
dar cam imbecila.

Astfel, actul rugaciunii este expresia unei jigniri a fiintei careia i te rogi.
Rugaciunile-s o laba mentala. 

Maturizati-va si fiti oamenii care
fac ceeace-i cer lui Dumnezeu sa faca in locul lor.

Vrei sa fi iertat prietene Razvan ?

Lasa rugaciunea si iarta-te.
Nu Dumnezeu te invinovate.
Doar tu insuti o faci.

Zici ca  ”nu ştiu de ce, dar am simtit nevoia s-o fac”.
Ai simtit nevoia sa te rogi si ai facut-o. Frumos gest.

Dar oare vrei sa afli de ce ai facut-o?

Eu zic ca ar fi esential sa sti de ce faci ceea ce faci.
Iar daca vrei un raspuns cu adevarat el te asteapta.

Oricat te-ai ruga, ceeace sti ca trebuie sa faci ,
nu poate face nimeni pentru tine si de stai in genunchi toata viata,
citesti si intelegi tot ce poate fi inteles.

Evident ca nu-ti suna doar tie.
Si eu sunt destinatarul mesajului meu.

Cris 🙂 

Intuitia

Mi-am gasit absolut accidental o f scurta intervetie despre intuitie, mai veche de pe forum care la recitire o gasesc destul de utila si clara motiv pentru care o postez si aici pe blog.

In ce ma priveste intuiitiile sunt senzatiile care razbat prin traficul nostru mental emotional
atunci cand nu suntem constienti de sinele nostru si de informatiile care ni le furnizeaza permanent prin senzatii.

Altfel spus INTUITIILE sunt senzatii constientizate de o fiinta inconstienta de propriul sine.
Intuitiile apar cand detectezi mesajul dar nu esti constient de sursa.

Conectarea noastra la intreaga existenta, prin propriul sine, ne ofera invariabil si permanent
senzatii despre lumea in care traim si despre interesele propriului sine in raport cu existenta.

Preocuparea exagerata pt partea noastra cea mai superficiala
cea mental emotionala, lasa senzatiile intr un plan imperceptibil constientei noastre.
Si astfel pierdem singura sursa de informatii reale dar mai ales utile
despre propria fiinta si raportul ei cu existenta.

In momente de gratie create
de o fericita pauza mental emotionala
sau pur si simplu
de interventia supraconstientului, care din ratiuni supraconstiente
amplifica unele mesaje(senzatii) ale sinelui
beneficiem de perceptii ale realitatii care
uneori sfideaza ratiunea si aparentele
dau peste cap planurile cele mai rafinate
sau descopera realitatii ascunse … inclusiv stiintifice.

Foarte important de stiut este ca senzatiile acestea nu au nimic de a face cu gandurile
sau emotiile. Sunt o perceptie, adica o incarcatura energetica care ti devine palpabila
si necesita atentie maxima pentru a putea fi exprimata tradusa.

Ca urmare intuitiile n-ar trebui privite ca ceva accidental sau exceptional
ci ca pe o dovada a unor structuri interioare de care am putea beneficia permanent prin
imbunatatirea relatiei cu propria fiinta in general si cu partea ei energetica de dincolo de spatiul mental emotional.

Pentru dezvoltarea abilitatiilor intuitive primul pas trebuie sa fie
diminuarea traficului mental emotional
care face imposibila constientizarea
amprentei discrete a sinelui
si a senzatiilor care le furnizeaza.

Al doilea pas este validarea intentiilor din backgraund-ul fiintei care
pot fi identificate prin
caracterul complet rupt de interesele egotice (nu au legatura cu nici un fel de interese pesonale)
si prin aceea ca in marea majoritate a cazurilor alegem sa le abandonam
pt ca le consideram prea intime sau cu potential de a deranja.

Cum viata este de o complexitate a semnificatiilor incredibila
tot ce vine pe calea senzatiilor/intuitiilor este destinat
sa aduca la lumina aspecte ale vietii care dau sensuri profunde si incitante existentei noastre.

Intuitiile ca si sursa de informatii relevante despre aspecte fine ce scapa de obicei perceptiilor obisnuite pot fi accesate folosindu-ti ratiunea bunului simt si curajul de a te baza pe  cele mai elementare perceptii ce le ai fata de ceeace te intereseaza. Va asigur ca o sa fiti surprinsi cat performante sunt perceptiile noastre cand nu sunt rezulatatul prejudecatilor, nevoi de superioritate sau neincrederii in sine.

In lumea reala a vietii nimic nu este plictisitor neinteresant previzibil.
Aceste este si motivul pt care cei ce traiesc aproape de stucturile lor subtile
sunt invariabili originali, atragatori sau cel putin surprinzatori.

Viata este un joc spectaculos … iar senzatiile sunt cele care te implica in atmosfera divin-existentiala
si-ti dezvaluie instructiunile care te ghideaza frumos catre cea mai spectaculoasa varianta a ceeace poti fi.

Dacă ți-a plăcut articolul, introdu aici adresa ta de E-mail
pentru a primi periodic pe adresa ta de E-Mail cele mai noi articole:

Revelatii FB (partea a II-a)

Pentru cine mai rezista … revin cu partea a doua.

20 Simt nevoia sa ma repet pana scapam definitiv de tampenia ca spiritualitatea-i o preocupare usor excentrica cu o utilitate teoretica destinata doar celor fara griji materiale care au vreme de pierdut spre deosebire de cei care au o gramada de griji pe cap, facturi de platit si guri de hranit.
Traitul in prezent (renuntarea la speculatii , planificari infinite, asigurari permanente) te conecteaza la viata si ti da o luciditate din care solutiile la ”platitul chiriei” sunt floare la ureche. Conexiunea la prezent insemna … oportunitati si viziune … de a obtine ce doresti fara efort … intrucat viata …lucreaza pentru noi. Viata trimite tot ce ai nevoie catre tine. Lipsurile sunt avertismentul vietii ca esti orientat gresit.
Aceeasi conexiune ne si releva … adevaratele nevoi si implicit … nu ne vom mai focusa pe oportunitatile de a ne inconjura de lucruri (mobile, case, masini etc) .. ci de viata (prieteni, vitalitate, sex, divertisment, pace). Din starea care ti-o da aceste daruri ale vietii … apare rabdarea, intelegerea celor mai nefericiti si placerea de a-i ajuta sa iasa din drama vietii lor.
Mintea-si imagineaza spiritualitatea ca ceva strain de viata imediata … ori situatia sta exact invers. Spiritualitatea(constienta) sustine profund viata imediata si nevoile ei. Mooji spune fenomenal: simpla constienta pune spontan in miscare fortele care restabilesc armonia. Ca urmare retineti … viata ne vrea doar prezenti pentru a ne oferi … TOTUL.

21 Invariabil tragediile umane sunt strict expresia renuntarii la spiritualitate in favoarea proiectiilor mintii. Aveti incredere in viata, contemplati prezentul vostru pentru ca este creatia inconstientei voastre. Acceptarea prezentului … prin detasarea de minte … este doar o forma de a ne asuma responsabilitatea pt inconstienta trecutului nostru … si o forma de respect pentru viata ce am distrus o cu fiecare moment de uitare de sine.

22 Descendenta divina ne garanteaza drepturile divine … dar recunosterea si acceptarea identitatii noastre reale .. cere atentie, curaj, respect si ratiunea bunului simt. Este important sa ne amintim unii altora cine suntem si este mai important sa ne tratam ca atare … dar in ultima instanta … va trebui sa ne insusim adevarata identitate pentru a … gusta o viata care ne serveste.

23 Suntem permanent avertizati despre legatura dintre calitatea vietii noastre si gandurile ce le intretinem. Dar aceste ganduri, … oricare ar fi ele sunt doar o consecinta a viziunii noastre despre noi insine si viata, …  precum si a conexiunii cu propriul sine. O gestiune sanatoasa  a gandurilor nu o obtii supraveghindu-ti gandurile, …  ci intelegand natura lor benigna (neamenintatoare si nevinovata)  si radacina lor in supraconstientul nostru … radacina care le acorda legitimitate  …. fiind adevarate opere de arta in testarea si provocarea vigilentei constientei … de a refuza identificarea cu ele … indiferent de continutul lor. Gandurile noastre cele mai mizerabile precum si cele mai inalte … au aceeasi legitimitate, valoare si rol … acela de a ne testa si consolida ancorarea in identitatea noastra de viata … refuzand identificarea cu parti superficiale ale fiintei.
Identificarea cu ganduri de iubire sau de ura … inrobesc si orbesc in aceeasi masura.
In aceasta identificare stau toti demonii care au devastat umanitatea. Iubiti fiecare gand, lasati-l sa existe … priviti cum apare si cum se stinge in adanca tacere … si perfect constienti de sfintenia procesului. Fiecare gand ce a traversat umanitatea este sacru … si trebuie vindecat cu iubire acordandu-i respectul … pentru rolul esential indeplinit in cursul rafinarii noastre.

24 Ce refuzam noi se vedem si sa acceptam inainte de toate este ca experienta noastra pe PAMANT depinde in primul rand de relatia care ne-o construim cu VIATA. Refuzam sa vedem o evidenta strigatoare la cer, … anume ca viata controleaza tot si stie tot  fiind cea care conecteaza tot. Iar in aceasta relatie nu este loc de jocuri politice, smecherii, fatarnicii intrucat suntem perfect transparenti pt viata in cele mai inconstiente sau ascunse interese si motivatii ale noastre. Renuntati la orice planuri, strategii de supravietuire sau putere si intoarceti-va catre relatia cu viata care anima intregul univers. Din aceasta relatie vor iesi la momentul potrivit … viziunile care va vor duce catre materializarea celor mai adanci si importante aspiratii personale. O relatie onesta si stransa cu viata este singura strategie functionala.

25 Toti vorbim de iluminare (unii chiar de ce i dincolo de ea) dar inca ne razboim cu noi insine si cu intreaga viata, … dovada ca nu am facut nici un pas in afara mintii. Acceptarea-i primul pas, cel mai elementar. Acceptarea-i … prima declaratie de credinta ca viata nu i un haos fara nici …un inteles. Pt ca pana nu intuiesti ca trebe sa fie un sens profund in ce traiesti … nu esti orientat decat sa gasesti o smecherie care sa te scoata mai bine ca ceilalti .. si astfel te pierzi in labirintul mental nesfarsit de analiza si interpretare a evenimentelor vietii si nu poti vedea ca radacina tuturor evenimentelor sunt in interiorul nostru in starea de neincredere si lipsa de sens.

26 Acceptarea …. este cea mai elementara si minima forma de respect a vietii … fara de care nici un fel de evolutie nu poate exista. Nu este usoara pt ca trebuie sa inconjori cu intelegere … suferinta, confuzia, idoiala, panica, nesiguranta … adica tot ce ne rascoleste visceral si ne impinge la actiune mentala. Acceptarea este singura actiune care nu adanceste suferinta … dar este o actiune a constiintei.
Acceptarea este o declaratie facuta de noi insine ca am descoperit neputinta propriilor minti. Acceptarea este certificatul de nastere a constiintei.

27 Dumnezeu se priveste prin ochii mei pe el insusi in tot ce exista … pt ca eu sa mi amintesc ca sunt infinit mai mult decat ce mi spune mintea ca sunt sau as putea fi. In toata aceasta profunda liniste in care Dumnezeu face asta … este o forta care este imposibil sa nu fie simtita sau sa nu lase urme adanci in lumea formelor , … ce mintea o poate percepe. Putina atentie … in locul reactiilor noastre instinctuale, inconstiente … este suficienta recuperarea increderii in viata.

‎28 Nu exista nici un dusman in exteriorul nostru. Singurul dusman este inconstienta noastra iar violenta si lipsa de autocontrol sunt consecintele ei. Orice initiativa nesustinuta de luciditate si maturitate va fi usor deturnata de smecherii acestei lumi care nu intamplator sunt acolo ,… fiind experti in a manipula fiintele ratacite in iluziile lor naive despre viata.
Violenta este slabiciune si pierderea luciditatii. Nu intamplator o folosesc cei care vor sa manipuleze. In violenta nu mai ai discernamant … si uite asa esti folosit pentru interesele altora.

29 Ce nu intelegem noi … este ca indiferent ce-am face si oriunde am merge si de orice ne-am inconjura  … de compania propriei fiinte si de mediul ei interior nu putem scapa. Ne ducem cu noi insine propria fiinta in orice am face. Si acest lucru elementar ne scapa de cate ori credem ca … placand undeva … sau fiind cu cineva va fi mai bine. O relaxare … sau ameliorare poate aparea numai
a) prin inconstienta, … cand miza este sa facem orice care ne ajuta sa uitam de noi insine sau sa ne abandonam vreunei iluzii sau fantezii … practic sa scapam macar temporar de compania propriei fiinte in uitarea de sine
b) prin constienta, … cand miza este sa ne amintim de propriul sine … sa recuperam si sa vindecam prin atentie si onestitate fiinta interioara care, recunoscuta si asumata fiind, va da satisfactia dupa care suspinam permanent fara sa stim de ce.
Retineti ca stati cu voi insiva orice ati face si oriunde ati merge, ca toate traumele si anxietatile nu dispar dandu-va o ocupatie sau plecand in concediu sau in sihastrie, … si tentatia de a mai fugi de interiorul vostru anxios va scadea treptat pana la punctul in care veti descoperi o lume noua si reconfortanta in interiorul vostru.
Si atunci veti sti de ce suferinta abandonarii propriului sine in inconstienta este atat de mare. Pentru ca in viata care o aveti in voi sade un mare secret(mister) si un mare dar … VIU si permanet NOU.Iar acest dar nu poate fi irosit pentru eternitate. Trebuie sa ajunga cumva la noi.

30 Trebuie sa-nveti sa iubesti lumea asta ca si cum iubirea ta nu ar insemna ABSOLUT NIMIC. Altfel vei avea asteptari  … ca cineva sa vada si sa aprecieze. Nu-i nimic rau in a-ti dori sa se vada frumusetea si sensibilitatea sufletului tau. Dar trebuie sa-ti bagi pana in ADN ca sunt foarte putini  care sa te poata vedea intrucat putini s-au vazut pe ei insisi. A cere oamenilor inconstienti sa vada in sufletul tau si cele mai elementare si evidente calitati este exact cum ai cere unui arbore sa-ti vorbeasca. Trebuie sa-ti ironizezi propria iubire pt lume si importanta ei,… pt a nu ti se strecura in suflet nici o asteptare de la ea(lume). Repet pentru a mia oara: IUBESTE DOAR FARA TEAMA SI FARA SPERANTA. Si traieste la fel. Suntem prea bolnavi ca sa speram mai mult in viitorul imediat. Oricum in definitiv iubim doar pentru noi insine … si dupa ce trecem de provocarea asta … lumina va fi mai evidenta si lucrurile se vor simplifica.

31 Lumea asa cum functioneaza ea, … este incredibil de greu de acceptat pentru ca aparent este lipsita de orice logica. Si asta pentru ca inconstienta te face sa te comporti absurd. Adica nu poti aprecia miza si implicatiile reale ale comportamentului tau … care ar trebui sa fie baza oricarei decizii. Inconstient fiind, … poti doar sa te lasi condus de gandurile si emotiile tale si astea sa deformeze intr-atat perceptia realitatii incat chestiuni de miza enorma sa fie tratate superficial, si altele de miza nesemnificativa sa le fie alocata o implicare fenomenala. Tot acest non sens comportamental … induce o stare de maxima nesiguranta pana nu intelegi fenomenul si constrangerile inconstientei noastre.
In aceasta lume doua categorii de oameni supravietuiesc fara sa se distruga:
a) cei care inteleg ce se-ntampla si de ce …. si aleg sa faca lumina in intunericul inconstientei si
b) cei care nu au nevoie de raspunsuri pentru ca traiesc simplu iar prin simplitatea lor se bucura de lucrurile marunte si asa vindeca lumea.

32 Fara trezirea constiintei  … orice sistem se va contamina de ipocrizia celor care fac parte din el pentru a le reflecta propria natura. Problema este numai in noi. Sistemele nici macar nu vor trebui schimbate daca accesam acele stari de constiinta  in care intelegem profund ca suntem in acest univers cu totii doar o familie mai numeroasa de pamanteni si trebuie sa avem grija de familia si casa noastra. Aceleasi sisteme folosite de dragoste in loc de frica vor fi admirabile.

33 Nici cel mai mic pas nu-l poti face fara ceva esential care sa te motiveze. Iar acest ceva esential este orice ne da putin sens si un dram de viziune. Problema este ca fara o minima incredere in viata si in intelepciunea ei … sensul este imposibil de gasit si vitalitatea de care dispui va fi consumata pe directii autodistructive. As inlocui toate sfaturile destinate sa te scoata din drama propriei vieti cu unul singur: Observati ca viata este inteligenta si inteleapta … aveti incredere in ea … sperati in cele mai ambitioase vise … si porniti de la cele mai elementare cerinte ale sufletului si trupului vostru.

34 Posedati fiind de mintea noastra nu mai putem … trai prin simtire si sensibilitate … devenim incapabili sa percepem continutul de viata dincolo de forme … si implicit valoarea ei. In lipsa acestei sensibilitati … inconstient, evaluam valoarea prin frumusete, raritate si pret … si astfel ne-am asigurat conditiile de a ne irosi viata lucrand pentru bani … care cumpara doar iluzia valorii. Adevarul este ca singura valoare este continutul de viata a existentei … si ca aceasta valoare este din abundenta … dar in inconstienta noastra disperata sa acumuleze si sa posede … nu facem decat sa irosim si sa distrugem exact ceea ce ne-ar salva,… distrugem pana la punctul in care totul va deveni atat de dificil incat vom pretui fiecare picatura de viata. Iar asta ne va trezi.

35 Cresterea interioara care este de fapt singura noastra responsabilitate este un proces absolut independent de partea intelectualizata si speculativa a spiritualitatii. In interiorul nostru la nivel energetic si senzitiv toate fortele care ne guverneaza sunt accesibile … dar numai constientei, atentiei care ne da luciditate si in nici un caz mintii. Noi depindem doar de atentia la procesele vietii. Aceasta atentie releva adevarul de care avem nevoie si pune in miscare fortele care restabilesc armonia nostra cu existenta la nivelul cel mai intim. Miza informatiilor spritualo- stiintifico-exotice ori familiare este strict una .. intelectual-distractiva. Cred ca in toate se gaseste ceva adevarat, dar cu adevarat util si important este … sa-ntelegem ca singura putere sade in constienta noastra … si singura cale este speranta si iubirea. Nu depindem de nimeni si nimic. In fapt … totul depinde doar de pachetul constiinta-speranta-iubire in forma manifesta.
Acest pachet in actiune … supune intreaga existenta. Adica o determina sa ne serveasca. Asta este si promisiunea existentei: ”Traiti constienti in iubire si speranta … si aveti garantat raiul pe pamant.” Pace

36 Evaluati-va orice decizie de a face ceva prin … bucuria care o aduceti in voi insiva sau in ceilalti. Orice gest prin care reduceti tensiunea, eliberati de presiune sau oferiti relaxare … vindecati putin aceasta lume si pe voi insiva … si accesati alt nivel de luciditate.

37 Cresterea spirituala incepe cand intelegi oricat de vag ca esti pe acesta planeta pentru a experimenta exact trairile si viata de care fugi in goana dupa perfectiunea care crezi ca ti lipseste. In fapt viata ta este perfectiunea intruchipata si atentia la fenomenele interioare ale vietii tale iti vor revela repede… adevarul, daca nu esti blocat in lupta si nemultumirea cu/de tine insuti. Revelatia acestui lucru iti va arata clar cat sens se gaseste in fiecare femomen al vietii tale inteioare si ca acest fenomen este in intregime in puterea ta . Cand vezi ca ai puterea asupra orice se ntampla in tine .. dispare inclusiv … frica de tine insuti … cea mai cumplita dintre frici.

38 Pana nu percepi formele ca niste obiecte decorative, plutitoare in marea propriei constiinte te vei simti stingher , coplesit ,nesemnificativ sau amenintat in aceasta lume. Cand constiinta rasare perceptiei tale … te eliberezi de orice nevoie de posesie sau acumulare , atasamentele devin de neinteles intrucat … aceste forme prin simpla lor existenta … si-au atins scopul … decorativ-artistic al existentei tale. Si ca orice obiect decorativ … forma este destinata … admiratiei, contemplarii … si in nici un caz nu este destinata spre a fi posedata.

39 In absenta perceptiei constiintei … totul este distorsionat si absurd. Problema este ca …. prea adormiti fiind … absurdul ni se poate revela doar prin suferinta. Asa … somnul nu mai este o optiune la dispozitie. Trezirea este singura alternativa. Recunoasteti ca acum nici unul dintre voi nu mai poate dormi confortabil. Iar celor ce au deschis ochii … existenta le zambeste deja.

40 Reamintiti-va zilnic ceea ce conteaza pt voi. Si subordonati toate planurile voastre acestor lucruri. Eu am facut-o in mod natural intr-o lume (cea de acum 20 ani)in care acest fel de a fi parea nebunie.
Politica aceasta de a trai este sfanta intrucat are 2 mari consecinte:
a) cand faci ce vrei nu mai ai pe cine da vina pentru nefericirea vietii tale cand ceva nu-ti iese si implicit nu cazi in tragedia reprosurilor interminabile care ti acresc definitiv destinul.
b) cand obtii ceea ce vrea sufletul tau … satisfactia te incarca cu viata (placerea de a fi) si asa poti aborda totul cu mai multa determinare si forta.

41 DE cate ori va raportati in gandurile voastre la voi insiva ca o parte separata de restul existentei nu faceti decat sa ignorati 99,99% din fiinta care sunteti de fapt.

42 Inconstienta devine propriul ei antidot, pentru ca suferinta produsa de epuizarea resurselor vitale, trezeste Observatorul din noi, o parte a fiintei care fortata de suferinta, ajunge sa rupa identificarea cu spatiul mental emotional. Interesul de a reduce suferinta si intuitia ca exista o cale, un sens in tot, ne va motiva sa fim atenti la propria natura si raportul cu lumea in care existam, pentru a observa si intelege legatura dintre efecte si cauza, si astfel a descoperi si acumula resurse vitale, irosite prea multa vreme.

43 Cand accesezi constient senzatia identitatii tale de viata , structurile interioare cad imediat in genunchi intr-un camp de recunostinta in timp ce structurile exterioare sunt patrunse de o demnitate si putere care ne tradeaza … originile divine.

44 Nu poti ierta cu adevarat … pana nu intelegi cumva, chiar si f superficial, ca … nedreptatea ce pare de neiertat … are in spate o dreptate impartita de o viata cu o inteligenta infinita … care foloseste fiecare eveniment pt a transmite un mesaj menit sa ridiculizeze pretentiile de cunoastre a mintii si sa-ti trimita atentia catre fiinta a carei proiect este acest univers. Cred ca trebuie sa simti prezenta acestei fiinte pentru ca iertarea sa fie reala. Orice incercare de a ierta … pe principiul ca asa au zis marii nostri maestri sau pentru ca i la moda sa ierti … nu face decat sa creeze mai multa confuzie si ura. Dincolo de asta de cele mai multe ori ne simtim nedreptatiti si loviti pentru ca nu intelegem ce se-ntampla … iar in aceste cazuri, desi credem ca iertam pe cineva, … in fapt nu facem decat sa ne iertam pe noi insine pentru nedreptatea care o facem interpretand gresit un evenimet. Pe masura ce ni se limpezesc ”lentilele” … putem vedea inclusiv la nivel conceptual, rational ca nu este nimic si nimeni ce trebuie iertat in exterior. Trebuie doar o mare iertare pentru ceea ce am facut fiecare in somnul adanc in care ne-a tinut o minte seducatoare, dar penibil de superficiala.

45 Intotdeauna a simti starea de SENS in viata este indicatorul prin care ni se confirma ca acumulam resurse pe directia in care ne-am angrenat. Acolo unde este sens, este acumulare de resurse, este SPIRITUALITATE, chiar daca ti-l gasesti, pierzind timpul sau jucand fotbal, conversind cu prieteni sau privind natura, stand in meditatie sau facand sex.

46 Spiritualitatea reala isi are radacinile in iad. Numai cei, care au trecut pe acolo sau au inteles miza intuind ce se-ntampla acolo, nu vor putea fi corupti de siropul intelectual al spiritualitatii.

47 VIATZA si PREZENTUL sunt actele noastre de identintitate, care ne repun in drepturile noastre existentiale pierdute in procesul facerii … speciei umane.

48 Misterul intunericului din noi contine samanta zeilor ce urmeaza sa devenim. Dar pentru a ingriji samanta, ne trebuie inainte curajul de a imbratisa negura interioara in care fiintam … pentru ca ea … a facut posibila viata si tot ceea ce suntem ca specie.

49 Avem in demersul nostru existential de recuperare VIATA si PREZENTUL ca si garantie eterna a identitatii noastre.

50 Dumnezeu nu exista … si nu a existat vreodata.
Exista doar viata. Iar Eu sunt Viata.
Ca urmare tot ce vreau, simt, decid … viata face. Eu spun ce este viata pentru mine prin tot ce aleg sa fac. Astfel avem fiecare in mana o forta fenomenala si eterna (viata) care valideaza permanent ce vrem sa credem despre ea. Dar pe masura ce suntem tot mai atenti putem percepe/cunoaste aceasta forta … si mai ales putem sa ne ridicam la evidentele ei atribute. Sa acceptam toate diferentele, sa dam putere si libertate tuturor, sa avem rabdare, sa dam mii de sanse, sa nu judecam. Cu alte cuvinte … sa iubim si sa fim puternici pentru ca suntem eterni. Iar daca aceasta fenomenala si megacreativa forta a ales calea asta … ceva important se gaseste pe ea. Nu credeti?

51 Suntem atat de decuplati de la noi insine si de la viata incat nu mai putem recunoaste adevarata iubire si intelepciune nici cand ea este evidenta. Mai mult orbirea noastra este atat de imensa incat ajungem sa-i ranim si sa fim agresivi cu cei care ne iubesc cel mai tare. Cu rare exceptii orice lectie eficienta care o dam celor dragi … creeaza in prima faza revolta si agresivitate specifica unui ego scapat de sub controlul bunului simt. Sanatatea ta spirituala este pe masura vitezei cu care te prinzi de absurditatea reactiei tale violente.

52 Orice salt de constiinta al omenirii s-a hranit din speranta absoluta si de multe ori absurda (evident la modul aparent) a celor care au stiut dintodeauna, chiar in conditiile cele mai disperate, ca iubirea, curajul si nobletea din sufletul lor nu poate ramane fara raspuns. Iar existenta ( D-zeu si viata) raspunde de fiecare data , intra in scena …. cand ne-am achitat de toata responsabilitatea noastra (ceea ce putem face noi) Nu renuntati niciodata la speranta,  pentru ca  VIATA ne ajuta pe masura increderii noastre in ea. Speranta va dovedeste increderea iar increderea creeaza speranta. Din ea apare tot ce avem nevoie pentru a ne salva:curaj, motivatie, luciditate, determinare.

53 Dovada faptului ca-ti traiesti propriul adevar sta in pacea interioara si ingaduinta cu care intimpini permanentul santaj emotional inconstient al celor ce traiesc doar in mintile lor prada propriului lor inconstient. In lipsa constiintei care sa coordoneze mintea … mintea este un maestru al diversiunii si  hartuirii emotionale.

54 Adevarul este accesibil doar privit prin inima. Luciditatea si tacerea interioara sunt consecinta unei minti ce intelege sa se coboare in inima si sa se subordoneze ei. Tot ceea ce urmeaza este ceea ce cautam dintoadeauna cu totii: sens, magie, vitalitate ………….

55 Nu are nici o relevanta cat de complexa este realitatea ultima, ci cat putem percepe, simti din aceasta realitate cu simturile fizice si spirituale ale fiintei care suntem la un moment dat. Orice informatie … dovedita stiintific sau absurda rational vorbind … sunt doar cuvinte goale … pentru cel care nu percepe campul din spatele informatiei. Pot exista 12 dimensiuni, 7 chacre, al treilea ochi, energia kundalinii, poti sti totul despre ele conceptual vorbind dar in fapt sa nu ai habar de nimic pentru ca in lipsa perceptiei lor, ele nu sunt decat un obiect al imaginatiei tale. Ca urmare, chiar dovedite stiintific … informatiile sunt moarte … fara perceptie … exact la fel cum … un om de stiinta care nu a baut apa dar stie tot despre apa … in realitate nu stie nimic … si invers .. cineva care bea apa toata ziua … stie tot despre ea, desi-i posibil sa nu-ti poata spune mare lucru. Eu cred ca inclusiv marile adevaruri stiintifice au fost descoperite intuitiv prin perceptie in stari de contemplare … nu prin analiza sau deductie. Dincolo de asta stiinta are nevoie de logica … logica presupune concepte … iar conceptele de cele mai multe ori sunt reflexia unor perceptii … extrem de limitate, care odata extinse … conceptele… devin depasite si inoperante, iar logica lor penibila. Eu admir si dau sansa contemplarii oricarei informatii fie ea obtinuta pe cale stiintifica, intuitiva sau prin perceptie si sunt atent la ce perspective deschid aceste noi informatii … dar mai ales … le evaluez prin ce energii accesez si cata claritate si echilibru aduc noile perspective deschise de noile informatii. De la un moment dat nu mai ai nevoie de nici o autoritate exterioara pt a sti drumul pe care trebuie sa mergi … tocmai pt ca … avem prin definitie in noi tot ce ne trebuie sa o scoatem la capat, si dincolo de asta …. viata (a se citi Dumnezeu daca vreti ) este un ghid … de prima clasa. In concluzie cred ca ar fi bine sa vorbim fiecare numai de realitatea care o percem …. si ca ar fi bine sa fim constienti … de diferenta dintre ceea ce stim cu adevarat … si ceea ce credem ca stim numai pt ca avem niste idei cu care operam. Oricum viata taxeaza neatentia , ipocrizia si impostura … spre binele nostru … pentru a nu risipi timp pe directii care nu ne sunt de folos. Si fiecare dintre noi avem o pozitie unica in aceast univers,…  care ne face extrem de pretiosi unii pentru altii, chiar daca suntem inca prea inconstienti ca sa realizam asta. Insa … toate la timpul lor.

 

Dacă ți-a plăcut articolul, introdu aici adresa ta de E-mail
pentru a primi periodic pe adresa ta de E-Mail cele mai noi articole:

Revelatii FB (partea I)

Intrucat facebook-ul mi-a oferit atat spatiul cat si motivatia de a-mi inregistra  in timp real revelatiile, perceptiile sau pur si simplu speculatiile mele intelectual-spirituale, …  in timp (0ctombrie 2010 – prezent) s-a strans un material deosebit de pretios pentru mine pe care il parcurg de fiecare data cu aceeasi placere cand am chef sa mi derulez pagina de fb. Este in fapt o comunicare cu mine insumi care mi aminteste de universul interior nesfarsit in care suntem cu totii. In toate aceste idei adunate aici , acei putini sau multi care v-am simtit interesati de ceea ce  am de zis … sunteti parte mai esentiala decat va imaginati. Suntem cu totii una si interesul cu care ne tratam este o reflexie a acestui adevar fundamental. Majoritatea textelor au fost parcurse de cei cu care tin legatura pe FB care in mare masura sunt si cititorii mei de pe blog dar in mod sigur si pentru acestia pot aparea surprize placute. Pentru cei care nu sunt prezenti pe FB sau am luat legatura de putina vreme, lucrurile vor fi cu atat mai interesante, sau mai bine zis, imi doresc sa fie interesante. Ca de obicei nu ma deranjeaza deloc parerea voastra despre ce gasiti aici asa ca va astept sa-mi spuneti cum vi se pare. Prefer sa-mi ziceti de bine dar voi supravietui si daca-mi ziceti ca v-ati plictisit dupa 2 minute de lectura. Va imbratisez pe toti.

1 Universul este numai un film ce ruleaza pe panza constiintei mele pentru a-mi cunoaste identitatea divina. Iar voi toti care ma iubiti , ignorati sau urati … sunteti EU INSUMI … uitindu-va la alt film.

2 Vrem nu vrem … suntem una cu totii.
Dar oricat de deranjant ar putea parea pt cineva acest fapt … va asigur ca nimic nu putea face viata mai interesanta decat … aceasta experienta a iluziei separarii … intr-un spatiu existential in care absolut nimic nu este separat. Faptul ca aceasta iluzie se poate intretine in pofida unui feedback permanent care ne infirma ipoteza de lucru, … este in sine … o opera de arta existentiala … si .. ceva imi spune ca noi suntem creatorii intregului joc.

3 Aduceti in perceptie senzatia ca traiti intr-un spatiu de timp infinit dar static care strange in el tot trecutul si viitorul. Timpul nu curge … este adevaratul spatiu in care traim si in care ne putem misca.
Insistati sa percepeti ca acest timp nu curge – ca intreaga istorie trecuta si viitoare este un spatiu in care experimentam viata si din care nu am lipsit niciodata.

4 Eu cred ca pentru a fi cu adevarat eficienti si puternici in procesul constientizarii si mai ales pt a fi stabili in stari sanatoase de constiinta … trebuie sa ne axam catre atitudinile de fond fata de viata si evenimente, … catre campurile de stari interioare … intrucat din ele apar gandurile. Numai intelegand natura fundamentala a gandurilor vom putea depasi frica de ele si iuluzia care o intretin. Dincolo de asta orice gand devine doar o experienta miraculoasa cand ,… dupa ce i-am inteles natura si rolul, il putem privi complet detasat … ca pe un eveniment interior si personal … care nu implica si nu influenteaza lumea exterioara. Prin detasarea, care o castigi fata de fenomenele mentale, care-ti permite sa stai in compania lor (gandurilor), in stari de contemplare prin care patrunzi adanc in natura lor, eu cred ca sterilizezi campul colectiv de ganduri si iei putin din povara acestui camp apasator de ganduri de pe cei multi. Nu gandul influenteaza lumea, ci identificarea inconstienta cu el … care reflecta realitatea noastra interioara si nivelul de constienta. Orice fenomen mental este un mister ce ne ancoreaza in constiinta cand … intelegandu-ne structurile interioare ne raportam corect el … detasat as zice, … dar ii vorba de mult mai mult decat detasare. Este vorba de a decripta ADN-ul fenomenului mental.  Trebuie sa ne coboram atentia de la lumea gandurilor la lumea simtirii … deoarece astfel putem sa ne surprindem clar si sa percem corect … atat spatiul mental cu aparenta lui amenintatoare dar inofensiva, cand poti evita identificarea ,.. cat si campul de constiinta care ofera stabilitate si siguranta … Altfel suntem sau vom fi depasiti de situatie … in cele mai dificile momente. Dincolo de limitele mele de exprimare si constientizare … sunt sigur ca incercarea de te axa prea mult pe ganduri … ascunde o superficialitate care in unele cazuri poate crea mai multe probleme decat solutii. In sursa gandurilor, si mai ales in campul de simtire care-l creeaza, trebuie observat, patruns si inteles .. pt ca acolo se ascund deciziile si atitudinile noastre in general inconstiente fata de viata. Si acolo trebuie sa aducem lumina.

5 In satisfactia de a fi viu … sade singurul criteriu de valoare al tuturor credintelor, deciziilor, gandurilor noastre. Aceasta satisfactie este de asemenea singura putere si siguranta reala, durabila, … intrucat radacinile ei sunt mult dincolo de aceasta lume perisabila si aparent amenintatoare a formei. O percepem amenintatoare pt ca nu i putem simti radacinile in spatiul de constiinta cata vreme, traim noi insine iluzia dezradacinarii si vulnerabilitatii. In capacitatea noastra de a selecta(valida) pentru manifestare(exprimare) din peisajul nostru interior … doar atitudinile care produc relaxare si satisfactie … sade miza intregului nostru demers spiritual. Iar daca suntem putin atenti, … trebuie sa fim de acord ca nu putea fi gasit un limbaj mai simplu de ghidare catre adevar decat acesta al feedback-ului de multumire interioara la modul in care alegem sa ne raportam la viata.

6 A-ti dizolva ego-ul in sentimentul vietii nu este o himera sau ceva accesibil doar celor speciali. Imaginati-va acum, ca nu ati existat niciodata, ca nu existati in memoria nimanui,
ca nu stie nimeni ca ati existat vreodata si veti experimenta pe loc o pace fara sfarsit. Pacea aceasta, este sinele tau eliberat  de identificarea cu ideile despre tine insuti.Este o stare extrem de fragila in prima faza  dar care poate fi constientizata usor ca fiind o dimensiune noua a ceea ce suntem. Dar cand intelegerea ni se extinde putem accesa si pastra mai usor aceasta realitate a fiintei noastre iar consecinta este o supraadaptare instantanee la lume. Intelegi ce conteaza, ce merita vreun efort si ce nu. Intelegi ca suntem aici sa ne simtim bine  si ca este nevoie de absolut toti.

7 Trebuie sa-ntelegem ca suntem ego si sine in proportii variabile in tot ce facem si spunem … trebuie sa-ntelegem ca conflictele, competitia, rautatea, gelozia, invidia si inconstienta sunt in natura noastra si ca a exprima aceste stari este un act de necesitate profund spiritual. Oricat am vrea lumina in viata noastra si oricat am vrea sa aducem lumina in jur … primul licar de lumina apare din onestitatea fata de ceea ce simtim … si fata de ceilalti exprimand asta. Aceasta exprimare va contine in mod inevitabil mici rautati … care vor rani .. dar tot acest proces … in care ne ranim usor … este profund terapeutic intrucat ne racordam la realitatea a ce suntem … care altfel ne este inaccesibila si permite proiectii de tot felul. Neexprimarea sau cosmetizarea intretine iluzia atat despre noi cat si despre ceilalti. In plus in procesul acesta de interactiune … ne putem constientiza propriile rani .. si sa descoperim ca singurul inamic este in noi insine. Ideea de fond este sa intelegem ca … in momentul in care ne permitem sa ne gresim unii altora, .. sa ne ranim exprimand ceea ce simtim … evitam ca si comunitate umana … marile traume si comportamentele monstruoase. Avem nevoie pentru asta doar de o minima detasare si disociere (deidentificare) de partile noastre superficiale , detasare care ne va permite sa ne exprimam mai relaxat si fara nu stiu ce procese infinite de constiinta. Este posibil astfel sa blocam din dorinta perfectiunii spirituale mecanisme care ne regleaza profund si in masa. Nu trebuie sa minimalizam nici capacitatea noastra naturala de a trece peste micile suparari care ni le furnizam in cursul relationarii noastre obisnuite. Trebuie sa reinvatam … sa fin noi insine cu rautatile si bunatatea noastra … avand incredere in viata ca … doar prin procesele ei naturale … ne conduce catre armonie. Incercarea de a fi mai luminosi decat suntem … poate cadea intr-o patologie a infantilismului … care ne tine separati de curgerea concreta a vietii si implicit de maturitate si intelepciunea VIE. Vreau o lume in care … daca nu ne putem cunoaste si iubi cu adevarat … macar sa ne putem tolera exact asa cum suntem … pana intelegem ca nu suntem in nici un fel de conflict. Fiind ceea ce suntem, sunt sigur ca ne vom vindeca. Stiu ca viata regleaza tot … si ca pentru asta trebuie doar … sa simplificam viata la valori elementare si durabile: onestitate , comunicare, ingaduinta pentru slabiciuni si micile rautati, oprirea agresiunilor, dar intelegere pentru agresor, renuntarea la judecata in favoarea vindecarii. A ne simti obligati sa fim luminosi dincolo de ceea ce intelegem despre noi … s-ar putea sa ne faca mai mult rau. Vreau sa fim oamenii care suntem pentru ca mie-mi placeti exact asa cum sunteti cand va permiteti sa fiti asta. Cred ca cele mai multe rele vin din faptul ca nu ne acordam acest elementar drept.

8 Adevarul viu din tine este tradat de pacea, umorul, ingaduinta si beatitudinea care o secreti odata cu orice faci si spui … acestea fiind consecintele armonizarii cu viata prin constienta. Adevarul este armonizare care se realizeaza automat prin constienta. Este ceva ce apare in spatiul de curgere a fortelor vietii … motiv pentru care te poti pozitiona in asa fel incat sa ajuti curgerea pt ca vezi, intelegi si te simti onorat sa aderi la planul hidrografic existential. Aceasta armonizare … odata inceputa … perceptiile se schimba de asa natura incat … percepi ca intre adevarurile fiecaruia nu exista nici un conflict. Mai mult acele ”adevaruri” sunt piese indispensabile existentei si universului. Nu intamplator orice tentativa de a exprima adevaruri adanci se termina intr-un paradox care evidentiaza limitile mintii .

9 Adevarurile noastre au o valoare cand produc prietenie sau macar acceptare sincera indiferent de ideile noastre. Este un reper minimal ca ni se deschid ochii … sinelui. Cat suntem de inteligenti , informati, artisti in ale exprimarii sau logicii este absolut nerelevant. N-am nici o problema sa te pisi pe ce zice Osho sau Isus … cata vreme ii respecti pentru viata din ei … care este garantia … ca fac parte din adevar.

10 Adevarul care trebuie cunoscut este ca adevarul trebuie trait iar ca sa fie trait trebuie sa fie acceptat mult inainte de a fi inteles.
Adevarul este fiecare aspect aparut in sfera observatiei noastre. Este ceea ce vedem noi din din ceea ce exista. Adevarul este chiar confuzia, inpotriva caruia vrei tu sa lupti prin cunoastere, in loc s-o accepti ca ceva intrat in sfera constiintei tale care trebuie privita, simtita, observata … pana afli ce ti releva despre tine.

11 Cand exprimam ce suntem, ce simtim … nu facem doar un act de dreptate fiintei noastre … in fapt oferim cea mai mare valoare posibila acestei lumi si celor cu care relationam direct sau indirect … si in plus deschidem oportunitati de autocunoastere si reevaluare a celor atinsi de exprimarea noastra. Curajul de a ne accepta limitele si nemultumirile fata de propria fiinta … ne elibereaza de pretentiile absurde cu care ne incarcam viata.

12 Impactul deciziei noastre de a valida ca important si a exprima ceea ce simtim si credem … este decisiv si salvator. Exprimarea sentimentelor, opiniilor,  credintelor … modifica instantaneu balanta chimica din organism … si implicit prin aceasta decizie … ne putem pune celulele organismului intr-un mediu confortabil sau dimpotriva … chinuitor cand reprimam sentimente sau blocam exprimarea .

13 Singura noastra povara este cea a propriei identitati. Nu exista loc in care sa putem fugi de mintea noastra.

14 Credintele, programarile sau autoprogramarile sunt doar o etapa destinata intelegerii naturii mintii, in care suntem sub controlul ei. Dar vine vremea cand perceptia directa a realitatii, sinelui, constiintei, face inutila orice conceptualizare, credinta sau program. Perceptia divinului este in natura noastra elementara si implicit usor accesibila.

15 Abordarea denaturata a vietii creata de conflictul dintre interese(prost intelese) si onestitate, naste o ipocrizie evidenta pentru toti, …  dar pe care o protejam cu toate resursele. Asta creeaza o multime de piste gresite pe care ratacim nepermis de mult pina ne gasim luciditatea.

16 Nu confundati conditionarile cu credintele adevarate bazate pe intuitii si perceptii intime. Putem fi conditionati doar prin frica pentru ca ea ucide luciditatea iar asta ne face prosti, agresivi si intoleranti . Ca urmare vedeti ce radiaza credintele ce le aveti : ingaduinta sau intoleranta , libertatea sau constringerile si veti sti imediat daca sunteti conditionati sau aveti credinte reale.

17 Mai cred ca iluminarea … ca eliberarea de identificare cu forma … este un proces care trebuie reluat de la zero in fiecare moment de viata si ca este inseparabila de starea de beatitudinea ce sta in natura constiintei. Viata se reinnoieste in fiecare moment. Suntem altii in fiecare secunda. Trebuie sa dam sansa vietii sa ne spuna cine suntem si secretul ei. Cu atentia permanenta spre obiective spirituale sau nu  … vom pierde esenta.

18 In lipsa unei priviri limpezi necontaminata de senzatia cunoasterii … ne limitam dramatic perceptia. De cate ori credem ca intelegem ceea ce se-ntimpla se delanseaza un set de mecanisme inconstiente care ne limiteaza dramatic perceptia si implicit profunzimea experientei.

19 Singura problema de fond care trebuie rezolvata in fiinta voastra este cea de legitimitate a existentei personale in exact forma de care suntem constienti la un moment dat. Aceasta legitimitate este dreptul care ni-l dam noi insine de a exista asa cum suntem ca forma de viata,… intelegand ca suntem expresia perfecta si vointa de necontestat a vietii. Imediat ce am putut accesa viziunea necesitatii absolute de fi ce suntem … gasim o senzatie de siguranta si suport … in orice ne-am propune … dar mai ales castigam luciditatea eliberata de incetarea flagelarii la care ne-am supus pe noi insine in toata istoria noastra in care am fost nemultumiti de orice facem, orice gandim, orice simtim. Asa am ajuns sa ne uram ca nu suntem spirituali cand urmarim decis interese personale sau sa ne consideram fraieri cand incercam sa fim generosi sau pur si simplu buni. Ori tot ce sunt relatiile intre oameni in acest moment sunt doar consecinta … acestei uri adanci ce o nutrim fata de noi insine … intrucat ne refuzam prin inconstienta si superficialitatea cu care ne tratam … dreptul la o experienta umana orientata catre descoperire si bucurie … in favoarea nevoii de superioritate. Nevoia de superioritate este doar o alta fata a senzatiei de imperfectiune creata de lupta ce o intretinem cu noi insine. Oferiti-va dreptul la experienta vietii in lipsa oricarei pretentii de superioritate si veti descoperi ca maiestria voastra personala este naturala precum respiratia.

Va urma!

Dacă ți-a plăcut articolul, introdu aici adresa ta de E-mail
pentru a primi periodic pe adresa ta de E-Mail cele mai noi articole:

Cautand raspunsuri. Gasind vindecarea.

   

Cu acest articol incep o noua practica, ..  anume aceea de a publica texte ce apartin unor prieteni cu care simt ca impart aceasi perspectiva si pe care i simt alaturi in intentiile mele ce privesc viata noastra comuna pe aceasta planeta. Articolul de mai jos apartine  unui preten FB  .. Cristian Criss ( http://www.facebook.com/?ref=tn_tnmn#!/profile.php?id=1285197736 ) de care m-am simti apropiat din primul moment in care l-am citit si pe care astept sa l cunosc cat de curand si personal. Am aflat f repede ca simte la fel in ce ma priveste. Va recomand sa parcurgeti experinta lui de iluminare pentru a intelege ca tot acest proces are in el o miza imensa si ne este perfect accesibil tuturor cu instrumentele de care dispunem. Iluminarea este doar un proces de clarificare prin care ne recuperam viata din mainile un energii puternic distructive ce sustine proliferarea inconstientei prin diversiune. Este vorba de viata noastra si libertatea de a trai beatitudinea si miracolul din esenta ei.  Cautati-va rabdarea sa-l parcurgeti complet. Consideratiile  finale nu va pot lasa fara un fior adanc semn ca ceva din voi vrea sa se trezeasca. Practic orice trezire in oricare dintre noi este un strigat pt trezirea tuturor. Pentru eliberare trebuie doar sa ne trezim. Somnul constientei este inchisoarea noastra.

Cautand raspunsuri. Gasind vindecarea.

In cele ce urmeaza iti voi impartasi, probabil cele mai importante momente din viata mea. Daca realizarile si intelegerile pe care le-am trait nu corespund cu sistemul tau de credinte si viziunea ta despre aceasta realitate pot sa accept si te inteleg, dar nu ma fac responsabil pentru emotiile si gandurile tale.

La sfarsitul primaverii lui 2011 m-am intalnit pentru prima oara cu ayahausca. Desi ma simteam pregatit, a fost o experienta foarte puternica care m-a pus la incercare. “Sedinta de primit raspunsuri” as putea sa intitulez, la modul general, cele 3 zile in care am luat consecutiv ayahuasca. Fara sa exagerez, as putea spune ca am trait eliberarea depre care ne invata marii sfinti ai lumii. Pentru prima oara in viata am avut revelatia Spiritului constientizand iluzia, carapacea conditionarilor mentale si granitele corpului fizic. La finalul celor trei zile am ramas cu o intrebare…De unde si de ce aceasta conditionare? De ce trebuie sa ne nastem limitati de cele 5, maxim 6 simturi si acestea vai de ele? Dar mai mult, nu vroiam sa ma arunc cu capul inainte. Desi au fost trairi incredibile care s-au legat cu multe aspecte deja stiute(citite) si despre care vorbeau si alti cautatori, mi-am rezervat o urma de indoiala cu privire la modul in care ayahuasca poate oferi raspunsuri veritabile…ce sa fac, simtul critic ma tradeaza si bine face. Mai bine atent si prudent decat ca un copil care se joaca orbit de o jucarie noua.

In orice caz, am descoperit o unealta care folosita cu respect si disciplina poate descoperi sufletul.

Ayahuasca trebuia aprofundata si inteleasa cu prilejul altor sedinte viitoare.

Prilej care a sosit in octombrie al aceluiasi an.

Am ramas cu trairea vie a primei experiente in care m-am detasat total de carapacea iluziei traind eliberarea din aceasta dimeniune deci mi-a fost destul de greu sa nu-mi doresc sa am si de aceasta data o experienta asemanatoare. Dar am incercat sa raman calm si sa primesc echilibrat si fara asteptari orice ar veni. A venit momentul adevarului…inca o data. Cu un calm obtinut cu greu, inzestrat cu multa acceptare si umilinta ma uit ultima oara la paharul incalzit in palmele mele. Ii soptesc “Multumesc. Fii blanda cu mine” si beau licoarea maronie savurandu-i gustul gretos amar-acrisor. Gata. Nu mai este cale de intoarcere. Sunt pregatit sa fiu sfasiat de ghearele mortii inca o data. Astept. Incerc sa fiu, dar adrenalina imi ascute respiratia. Astept. Oare cum va fi de data asta? Nu conteaza. Cum va fi va fi. Ramai prezent imi spun. Dupa vreo 40 de minute o simt cum se instaleaza. Isi face efectul. Corpul imi amorteste intr-o relaxare totala. Asa incepe, imi aduc aminte: relaxeaza corpul ca pregatire pentru marele Abandon, e prima faza. Inimia incepe sa-mi bata puternic, o observ. Nu sunt batai de emotii sau frica e doar efectul DMT-ului si stiu ca va dura putin. Sunt calm si observ cuminte cum inima isi revine la un ritm constant. Parca efectul nu e asa violent ca prima data cand m-a lovit ca un tsunami…sau senzatia imi este familiara. O simt cum se instaleaza in tot corpul, imi circula prin vene. Incep sa ma topesc cand ating apogeul. Cad in mine, in ceva nedefinit dar negru, greu si rece care ma sfasaie in bucatele. Nu am nici un vizual, doar emotii traite la o intensitate extrema. E greu,dar la un momentdat incep sa ma dizloc. Incep sa curg din trup. “Urmeaza eliberarea…ah dulcea eliberare”, mi-am spus amintindu-mi de experienta trecuta. Un gand care instantaneu a generat emotii care au spulberat linistea cu care evenimenele se desfasurau natural. Am fost fata in fata cu momentul cu care speram sa ma intalnesc dar nu am reusit sa-l las sa se desfasoare, caci am reactionat emotional ratand astfel clipa detasarii. Inca nu sunt pregatit sa ma eliberez din aceasta dimensiune ca si cum ar fi ceva natural si firesc. Dar nu-i nimic, barem stiu un lucru: e de munca in noaptea asta lunga. Stiu ca trebuie sa infrunt exact ceea ce nu ma lasa sa fiu liber. Intoarcerea este violenta si declanseaza procesul de purificare. Vomit scurt dar cu putere. Mintea imi este inundata de voci si sunt bombardat de cele mai dureroase emotii. Ma prind in ele si e chinuitor. Frica ma tine intr-o tornada de sarma ghimpata care ma sfasaie. Dar intr-un moment de atentie realizez tot jocul. Daca reusesc sa observ aceste manifestari inseamna ca sunt doar iluzii care incearca sa ma fure. Le observ cum se desfasoara in mintea mea ca intr-o piesa de teatru jucata de clovni care incercau sa ma pacaleasca jongland cu FRICA atat de aproape de mine. Dar raman spectator si durerea generata de emotii dispare suficient cat sa reusesc sa abandonez. Ma las sa cad in mine. Imi vad momente din trecut retraind emotiile din spatele actiunilor, neobservate sau ignorate atunci cand s-au intamplat. Acum nu mai am loc de ascuns. Sunt in fata adevarului. Intins pe spate, complet abandonat, cu maxilarul deschis la maxim fara intentia mea, respir pe gura, adanc si profund, dar natural. Dupa fiecare emotie retraita si acceptata am senzatia ca eliberez ceva cu fiecare expirare. Gatlejul mi-e uscat, inghit putin sa-l umezesc, iar in clipa in care ma las mandibula incepe sa cada usor si observ cum trece de zona “maxilarelor relaxate” intinzandu-se la maxim, aproape cu durere, fara voia mea, fara ca eu sa intervin in vreun fel. Sunt gura-casca de gura mea cascata. Dar inteleg de ce e necesar. Casc si oftez expirand cu forta, simt cum ceva iese afara din mine cu fiecare cascat, dar ce? Nu stiu ce este, dar simt cum imi tine inima inghetata si inteleg ca este strans legat de teatrul clovnilor care mi se desfasoara in minte. Inteleg ca ceea ce scot afara imi genereaza in minte acea avalansa de ganduri si voci menite sa ma cuprinda in FRICA, este chiar regizorul teatrului la care sunt spectator. Papusarul gandurilor. Casc des si de fiecare data o lacrima de durere si eliberare mi se scurge usor pe obraz. Inca simt urma lasata de ultima lacrima cand alta ii ia locul, urmand parca acelasi traseu. Erau lacrimi de purificare.

Asa am tinut-o toata noaptea. Acum am inteles ce face ayahausca, de ce shamanii o numesc medicamentul sufletului. M-am simtit ca pe masa de operatie, lasat in voia ayahuascai, eram martor cum ma vindeca scotand la suprafata aceste energii negative sustinute energetic in defavoarea mea de nodurile emotionale pe care le-am adunat in timp bine ascunse in adancurile mele. Am stiut ca mai am de scos, iar dorinta de a ma detasa de dimensiunea materiala s-a rispit caci stiam ca in prima faza asta este munca ce trebuie dusa, aceasta fiind VINDECAREA. In ziua de dupa eram surprins, aproape socat: Oare ce am scos afara toata noaptea?

Eu cel care nu acceptam ideia ca nu sunt in controlul propriei vieti. Credeam ca Ego-ul este doar mental, dar nu am ajuns sa cunosc pana acum profunzimile Ego-ului. Nu conteaza, imi spun, raspunsurile vor veni. Acum stiu doar ce trebuie sa fac, cum trebuie sa abordez urmatoarea sedinta care se apropia o data cu venirea serii.

Abordarea este simpla: sa stau cuminte, sa ma abandonez si sa scot afara, nu stiu ce, dar stiu ca trebuie scos. Spre deosebire de noapta precedenta  acum nu mai conta cat de greu va fi, nu imi mai pasa. Aveam incredere in proces caci simteam deja efectele pozitive ale purificarii si stiam ca la final voi fi si mai bine. Acum nu imi mai doream sa ma detasez de greutati. Trebuie sa ma curat, sa ma fac bine si nu mai aveam nevoie de blandete. Am inteles ca FRICA este doar o iluzie mentala menita sa ma tina prizonier, in realitate neavand de ce sa ma tem.

In acceptare ii soptesc “Multumesc si fa-ma bine”. Desi imi este familiar, gustul acru-amarui ma surprinde din nou. Nu trece mult si purificarea incepe. Casc profund si cu lacrimi, la fel ca in prima noapte. Deplin constient, percepeam  doua prezente energetice in interiorul meu, ayahuasca si acel conglomerat de energii negative care imi apasau greu capul pieptului si pe care le scoteam afara. Pe masura ce ma curatam, inimia incepea sa mi se incalzeasca grabind procesul de purificare. Simteam cum iubirea ma vindeca. Iubirea, aceasta energie atat de sublima si puternica, ma cuprinde izvorand din inima pana in momentul in care purificarea s-a incheiat, iar acea mangaiere de caldura confortabila m-a cuprins in totalitate. Toate celulele din corp vibrau in acelasi ritm. Intreg trupul imi pulsa incarcat de energie.  Cuprins de iubire, am izbucnit intr-un ras plangand in hohote de fericire , pace si eliberare. Eram ca un copil. Desi auzisem de multe ori ca iubirea este calea, ca iubirea vindeca, acum am inteles cu adevarat. Am stiut cum sa abordez aceasta ultima sedinta , iar faptul ca am abandonat de la bun inceput a facut procesul de purificare sa fie si mai eficient, mai complet. Doar in stare de abandon procesul de purificare se declanseaza.

Daca in sedinta din primavara am realizat cine sunt cu adevarat detasat fiind de aceasta dimenisunea materiala, acum am ramas in trup si am facut curatenie. Nu imi imaginam ca sunt atat de incarcat, parazitat as spune, caci am realizat cum aceste entitati (sau entitate) se hraneau cu energia mea vitala neoferind nimic bun in schimb, asemenea unor paraziti.

Asistand si la sedintele celorlalti vedeam aceeasi manifestare. Fiecare casca si fiecare din noi am simtit in interior acea prezenta neagra, apasatoare si rece. Cei care nu reuseau sa fie spectatori teatrului din minte picau in capcana identifcati fiind cu tornada de emotii si ganduri, iar manifestarile lor semanau cu cele dintr-un scenariu de exorcizare.

In incercarea de a gasi o explicatie rationala mi-am amintit de filmul The Matrix.

Este oare posibil sa fim parazitati de energie fara stirea noastra?

Se poate ca fratii Wachowski sa fi realizat mai mult decat un science fiction?

Dupa experienta avuta am convingerea ca au fost pe deplin constienti de mesajul care l-au transmis prin aceasta capodopera.

Si nu sunt singurii. David Icke ne povesteste de fiinte energetice din alta dimensiune care ne manipuleaza vibrational infestandu-ne mintea cu frica generand iluzia in care suntem prizonieri pentru a se hrani cu energia noastra vitala. Cand l-am auzit prima oara mi-am spus ca omului ii lipsesc doua doage. Acum il ascult cu mai mult respect. La fel cum am realizat si eu, si David spune ca Iubirea este singurul adevar, restul e iluzie.

Dar de departe, in documentarul Lo Sfidante este prezentat cel mai bine natura bolii de care sufera umanitatea. Este detaliat cu multa intelegere procesul emotional in care reactionam incostient, proces generat de mintea parazitata prin interpretarea eronata a semnalelor receptionate de creier prin cele 5 simturi. Il recomand cu caldura, mai ales ca prezinta mai multe referinte ale altor cautatori care au inteles adevarul despre aceasta manifestare energetica si felul cum ne influenteaza sanatatea fizcia si psihica care ne invata si metode de eliberare.

Acest parazit este numit de unii Ego, de altii diavol sau alte denumiri in functie de credintele si cultura fiecaruia.

Un parazit misel dar care nu are nici o putere in fata Constiintei, singura lui strategie fiind diversiunea de a nu fi descoperit prin generarea unei iluzii mentale. Dar o diversiune aproape imposibil de mirosit caci ne creaza in minte un EU fals cu care ne identificam, iar FRICA este unealta cu care ne sperie atunci cand se simte descoperit. Dar totul este o iluzie, pe care trebuie doar sa o constientizam si sa o acceptam si atunci stapanul de drept al trupului, Spiritul, isi va reveni in drepturi.

Din pacate in majoritatea institutiilor religioase, aceste institutii in care multi credem si care ar trebui sa ne ajute sa ne vindecam sufletul,  nu se predica adevarul (din necunoastere sau chiar in cunostinta de cauza…cei din spatele religiilor cu siguranta ca stiu despre natura energetica a omului si despre toate aceste aspecte) ci se promoveaza FRICA si emotiile de joasa frecventa prin autodefaimare si indepartarea omului de la a realiza ca imparatia cerurilor este chiar in inima lui. Pentru mine asta inseamna cea mai grava crima impotriva omului. O crima care nu ne ucide, dar care ne impinge la o viata plina de suferinta secatuindu-ne de energie si putere pentru a fi usor de controlat. Dar cruntul adevar este ca fara acceptul nostru acest lucru nu ar fi posibil.

Ce am scris in aceste randuri nu au ca scop convingerea nimanui, nici nu ar avea sens ca nu te-ar ajuta cu nimic sa ma crezi dar nici sa nu ma crezi, credinta si necredinta fiind doua fete ale aceleiasi monede. Eu doar am descris o experienta traita intr-o constienta absoluta si neintrerupta pe care am comparat-o cu intelegerile si invataturile altora.

Ar mai fi de povestit si de indemnat, dar sunt destui cei care au trait si traiesc pe acest Pamant ale caror cuvinte cu siguranta au mai multa credibilitate decat ale mele. Si intr-un final doar simpla lecturare fara intelegerea personala a adevarului si acceptarea lui nu va vindeca pe nimeni.

Autocunoasterea ar trebui sa ne fie cel mai important tel in viata…caci fara de ea nu vom trai o viata adevarata, plina de fericire si pace ci vom trai asemnea unor somnambuli, usor de manipulat, pasind in uitare si suferinta.

Te indemn doar sa-ti pui singur intrebari sa cauti in tine raspunsul, sa devi constient de natura mintii si trupului tau si daca vei fi sincer cu tine te asigur ca vei gasi adevarul.

Glasul Spiritului, acea voce interioara, izvoraste din inima noastra si nu din minte.

Mintea ne va fi o unealta doar atunci cand se va supune inimii, dar pana cand omul nu isi va constienza mecanismul mental-emotional el nu va rupe niciodata lanturile inchisorii.

Incearca sa-ti observi gandurile, sa le intelegi natura, sa le vezi radacinile si in timp vei realiza cata energie investesti in ele, dar cel mai important, vei realiza ca gandurile tale nu esti tu.

Esential este sa ne recuperam energia vitala nutrind emotii pozitive, mancand sanatos dezvoltand o minte calma, fara griji si stres pentru ca nu uita, nu ai de ce sa te temi.

FRICA E DOAR O ILUZIE, IUBIREA E ADEVARATA.

Dacă ți-a plăcut articolul, introdu aici adresa ta de E-mail
pentru a primi periodic pe adresa ta de E-Mail cele mai noi articole:

Abandonati presiunea mintii pentru a descoperi viata (Prezenta)

Cunoasterea reala este o chestiune de senzitivitate si luciditate care definesc starea de contemplare.

Contemplarea este o deschidere catre mesajele existentei livrate sub forma de senzatii, perceptii, intuitii sau viziuni.

In lipsa perceptiei, informatiile sunt moarte si nu fac decat sa duca la speculatii fara nici o utilitate. Insa cele sustinute de perceptii devin adevarul nostru viu, al fiecarui moment. Pe masura ce perceptiile se extind catre profunzimile fiintei adevarul nostru se extinde, se modifica sau se nuanteaza, dar niciodata nu este ros de indoiala si confuzii.

Cand intelegi acest simplu fenomen intelegi si recomandarile inteleptilor de a nu ramane blocat in convingeri si adevaruri, de a te pastra viu, deschis catre realitati mai ample si oportunitati spirituale pe masura.

Orice perceptie poate fi extinsa si aprofundata.

Orice adevar este upgradabil.

Ori la capitolul perceptie a vietii, mintea este complet paralizata si implicit inutila. Trebuie sa devina insa obiect al contemplarii ca parte esentiala a fenomenologiei interioare.  Asta presupune implicit eliminarea oricarei judecati asupra ei, acceptarea si adoptarea ei ca parte esentiala a fiintei noastre.

Acesta  limitare esentiala ar fi de ajuns sa-i luam autoritatea de a interpreta si decide viata noastra.

Am gasi suficiente motive s-o abandonam chiar in lipsa viziunii vreunei alternative pentru ca modul ei de abordare a vietii nu a dus niciodata la un succes real si durabil care sa-l satisfaca profund pe proprietarul ei.

Toate speculatiile ei inteligente si planurile meticuloase se sfarsesc in deziluzii si sentimentul inutilitatii.

Cand mintea te face sa te simti o entitate separata, imediat concluzionezi necesitatea de a te proteja, de a-ti urmari interesele de siguranta si fericire intr-o lume ostila si lipsita de sens in care intimplarea este singura regula.

Perspectiva asta este exact ce are nevoie mintea pentru a-si justifica pretentiile de dirijor in fiinta pentru recuperarea starii de siguranta. Intrucat avem gravat  in ADN-ul nostru amintirea potentialului de liniste si beatitudine ce-l reprezinta experienta vietii, mintea se foloseste de aceasta amintire adanc inradacinata pentru a crea motivatie.

Asa ajungem pe o pista gresita la mana mintii, care stabileste ca nu suntem suficient si ca trebuie sa ajungem undeva pentru a ne obtine siguranta si linistea in viata.

Bineinteles ca solutia ei sunt ziduri fizice sau principiale cat mai inalte, intre noi si restul lumii, in interiorul carora adunam bani, arme, sclavi sau motive de superioritate etc. Dincolo de faptul ca asta iti ia o mare parte din viata … nu obtii nimic din ce cauti. Vei fi mai apasat de propriile realizari si mai ingrijorat sa nu le pierzi in gramada de dusmanii si invidii pe care le-ai creat pe drum.

Zidurile astea de la care asteptam protectia presupun obiective si planuri sofisticate, straine de nevoile noastre reale, construite pe o intelegere eronata a vietii.

Ajungem sa ne izolam sau sa ne aruncam in proiecte pretentioase pe termen lung.

Insa orice obiectiv care nu tine seama de legatura cu existenta nu rezolva nimic dar creaza o infinitate de probleme care cer alte planuri, scenarii ce devin in timp o infinitate de presiuni care ne sufoca interiorul.

De aici o paleta intreaga de ‘’trebuie sa’’ … fim bogati, frumosi, abili, pe faza, puternici, de succes, seducatori, sociabili  sau plini de iubire, spirituali, relaxati, sinceri, prezenti , abstinenti etc etc etc . … uitand ca nu putem fi nimic din ce nu suntem deja.

Toti acesti ‘’trebuie sa fim’’ se nasc din lipsa de atentie catre ceea ce suntem acum si aici si devin pietrele de moara agatate la gatul fiintei care suntem.

Presiunea constanta in care traim creaza contractii fizice constante care rigidizeza corpul, ii fura flexibilitatea, perturba circulatia si imbolnaveste. Daca sunteti atenti la corpul vostru in momentele de prezenta accidentale sau create veti descoperi parti, care relaxandu-se va fac sa constientizati incordari atat de vechi, incat nici nu le mai observati.

Acestea sunt doar o mica parte a efectelor terorii in care mintea va tine fiinta. Palpitatiile, tensiunea ridicata, insomniile, comportamentul formal sunt consecinte ale acelorasi nenumarate presiuni absurde: ca nu v-ati gasit vocatia inca, ca trece timpul si nu aveti un iubit, ca nu sunteti realizat, ca nu aveti preteni, ca nu sunteti sociabil etc etc etc.

Sub autoritatea mintii, … suntem in situatia in care aceasta presiune cu care ne incarcam este echivalentul gestului in care ne tragem de par ca sa crestem mai repede in inaltime.

Si astfel in loc sa cautam cu toate puterile si resursele noastre cooperarea cu o existenta  – evident infinit de potenta si inteligenta, traind atenti si deschisi catre viata, pastrind mintea tacuta dar receptiva – ne implicam in planuri complexe pentru obiective inutile, care ne lasa consumati si nesatisfacuti in cele din urma, chiar daca pentru a ramane macar cu invidiile celorlati mimam o satisfactie puerila pe care o putem dovedi doar cu aroganta sau stilul de viata (daca am ajuns bogati dar deconectati), pentru ca nimic din vibratia fiintei nu confirma fericirea pe care incercam sa o afisam.

Trebuie bine inteles caevoluam numai din ceea ce suntem in acest moment si orice dorinta de a impulsiona cresterea se poate materializa numai prin cooperarea stransa cu intreaga fiinta care suntem si intelegerea ei in contextul existential care-i sustine cresterea.

Orice stare neplacuta indica un conflict evident cu parti din tine. Orice suferinta te sesizeaza ca ai pierdut contactul cu viata. Este un semnal de alarma care ar trebui sa te trezeasca si sa te scoata de pe calea pe care esti.

Acesta este si motivul pentru care pana nu incetam conflictul cu noi insine, integrand  neconditionat tot ce ne nemultumeste si renuntand la pretentiile de perfectiune, nu avem nici o alternativa la suferinta.

Pentru ca exact ceea ce facem pentru a atinge ideea noastra de perfectiune este exact ceea ce raneste structurile esentiale ale fiintei.

Si asta pentru ca nimic altceva decat suferinta nu ne mai poate castiga atentia prea prinsa de planurile mintii noastre. Ne indragostim atat de tare de gunoaiele cu care ne-am umplut mintea, incat preferam suferinta pana in momentul in care devine insuportabila.

In momentele de luciditate, specifice momentelor de gratie sau celor de suferinta crancena, evidenta esecului mintii ne lasa smeriti si constienti de limitele ei, dar cu o atentie incarcata de respect catre mediul nostru interior care devine astfel integrat si acceptat.

Doar in astfel de momente stim ca am ranit ceva esential si important in fiinta noastra daca suferinta este atat de crunta.

Odata recuperata smerenia si atentia fiinta iese din conflictul epuizant in care o tineam si ne ofera cu recunostinta accesul la resursele ei de inspiratie, intuitii, viziuni clarificatoare despre propria natura, nevoile reale si potentialul nostru.

Totul la pachet cu un reconfortant sentiment de siguranta.

Pentru ca imediat ce luam contactul cu ceea ce suntem acum si aici … descoperim cu uimire ca cineva are o grija infinita de noi si ca ceeace ce este in jurul nostru este exact ceea ce avem nevoie in fiecare moment.

Si asta pana in detaliile cele mai nesemnificative.

Fiecare moment, fiecare situatie este o opera de arta a existentei prin care-ti vorbeste de grija ei pentru tine si te incurajeaza sa-ti gasesti increderea de a te lasa sustinut de ea.

Secretul vietii este ca iubirea, pacea, relaxarea, inteligenta sunt identitatea noastra, iar presiunile puse pe noi de o minte care afirma ca nu suntem suficient si ca trebuie sa devenim ceva, face sa nu ne putem experimenta natura.

In consecinta nimic nu este mai simplu decat a fi ceea ce esti si a experimenta asta, imediat ce te despovarezi de presiunile ce ti le-ai pus in carca.

Trebuie inteles ca incercarea de a te elibera de aceste presiuni, presupune un curaj semnificativ, pentru ca va trebui sa infrunti determinat mintile inconstiente ale celor din jur care-ti inchid gura sub justificarea ca nu ai facut nimic in viata, care te descurajeaza imediat ce iesi din tiparele valorilor colective traditionale cu care majoritatea se identifica fara sa se intrebe vreodata daca aceste valori ii reprezinta cu adevarat.

Va trebui sa le infrunti … acceptandu-le, oferind spatiu cuvintelor lor, lasand astfel trecutul sa se manifeste si sa se consume … fara sa-l mai alimentezi.

Exprimarea lasata sa existe care nu degenereaza in tensiuni si conflicte, vindeca si elibereaza trecutul de demonii inconstientei.

Miza gestului de a iesi din curentul colectiv de inconstienta este enorma pentru ca oglindeste si pune in evidenta inconstienta din valorile colectivitatii si de aici refuzul inconstient dar concertat al mediului de a-i lasa pe cei care aleg constienta sa-si urmeze drumul linistiti. Din acest motiv orice om trezit, constient, este un succes al tuturor si toti vom beneficia de intelepciunea lui. Prin acceptare cu ingaduinta a inconstientei celorlalti de catre cei treziti,  fortele inconstiente sunt puternic slabite.

Inconstienta are nevoie de conflict si tensiune pentru a supravietui.

Fii adanc recunoscator pentru ceea ce esti deoarece in acest ‘’ceea ce esti’’ sade toata puterea din lume cand ai incetat sa-ti crezi mintea in ce spune despre tine.

Cand luam aceste presiuni, experimentam instantaneu clarviziunea si relaxarea ce este insasi natura noastra intima.

Afirmatiile:

Nu vreau sa fiu relaxat

Nu vreau sa fiu fericit

Nu vreau sa fiu iubit

Nu vreau succes

Etc.

atunci cand cautam relaxarea, iubirea, fericirea, succesul sau orice credem ca ne lipseste, relaxeaza instantaneu pentru ca ele nu fac decat sa ridice presiunea obiectivului de a fi fericit, relaxat, iubit cu care mintea se tine ocupata si implicit departe de exact ceea ce esti si cauti.

Fiinta interioara profunda este singura care-ti poate oferi viziunea modului in care poti obtine ce ai cu adevarat nevoie.

Cooperarea cu propria fiinta devine atat de placuta incat esti vindecat inclusiv de presiunea atingerii obiectivului.

Cooperarea cu propria fiinta devine de fapt singurul obiectiv.

Astfel ajungi sa-ti poti dori multe dar sa fi detasat de dorintele tale bucurandu-te de drumul spre indeplinirea lor.

Asa incat obtinerea a ceea ce-ti doresti nu te inlantuie pentru ca nu ai sacrificat nimic sa le obtii, totul fiind facut cu placere. De aceea cei care au obtinut ceva pe aceasta cale pot imparti totul cu ceilalti. Ei sunt deja recompensati de viata prin ceea ce traiesc. Nu simt drumul ca un sacrificiu si asta-i elibereaza de identificarea cu ceea ce au obtinut.

O minte fara obiective devine o minte tacuta sau mult mai relaxata care nu mai este nevoita sa gaseasca solutii de a depasi frica, neincrederea, suferinta etc., iar tacuta fiind dispare si sursa fricii, suferintei, neincrederii etc.

O minte tacuta va exprima perfect fiinta ta si implicit vei castiga claritate, viziuni si determinare.

Trebuie inteles ca singurul lucru imposibil de evitat este de a trai in prezent.

Asta este garantia dreptului tau de a fi puternic si fericit.

Nu poti iesi din clipa prezenta … desi poti sa eviti sa o privesti.

Conectarea la prezent este din acest motiv cel mai banal si accesibil lucru pentru ca, a nu experimenta prezenta, iubirea si pacea presupune o permanenta si obositoare preocupare.

Prezentul nu poate fi evitat. Respiri in prezent, simti in prezent, te misti in el. Trebuie numai sa nu te chinui sa fugi de el sau sa-l cauti in metode si solutii. Cand vei obosi si vei cadea … te vei regasi in el fara sa faci nimic pentru ca acolo ai fost tot timpul in care mintea facea planuri sa ajunga la el.

Din acest motiv afirmatii puternice ca cele de mai sus aduc atat de usor linistea pentru ca singurul lucru care trebuie facut este de a te scoate din cautarea vreunei solutii si a experimenta sentimentul de a fii viu in lipsa oricarei cautari. Incetarea cautarii este regasirea identitatii divine. Nu este nevoie de timp sau metoda ca sa fi cine esti si ai fost de la inceputul timpurilor.

Oricat de amenintatoare poate parea viata, cand devine grea amintiti-va ca respirati inca, faceti-o adanc, aduceti senzatia ca existenta este in tot ce exista …. si priviti. Asta este toata cunoasterea necesara din lume. Restul discutiilor sunt de placere.

Pacea cosmica fie cu voi.

Iubirea sa va ocroteasca.

Daca ti-a placut articolul vino pe Forumul FiiConstient.ro de dezvoltare spirituala pentru a dezbate mai multe teme care au la baza spiritualitatea.

CRISTI

Cine suntem si ce vrem

Suntem validati permanent de catre existenta prin imensa energie-iubire care alimenteaza fiinta noastra fara incetare.

Aceasta energie este coplesitoare si strabate toate structurile fiintei, fiind cea mai apropiata, palpabila, consistenta si inevitabila senzatie pe care o traim – senzatia vietii.

In pretentiile noastre naive confundam spiritualitatea cu trairile exotice, ignoram trairile imediate ale fiintei, banalizam sau evitam peisajul interior care este expresia cea mai concreta a manifestarii vietii.

Atitudinea asta ne impinge catre cautari spirituale pe directii false care deseori devin periculoase.

De fapt cautam spiritualitatea in spatiul gandurilor ideilor si a emotiilor exotice in loc sa incarcam cu importanta si sens fiecare eveniment interior sau situatie prin care trecem, fiind atenti pentru a receptiona mesajul vietii  si a patrunde mai adanc in noi insine.

In fapt o mare parte dintre noi traversam o etapa in care folosim spiritualitatea pentru a ne ascunde ipocriziile, slabiciunile, complexele, nevoia de superioritate si validare etc.

Lipsa sentimentului de implinire, de fapt senzatia de irosire pe care o incercam, va confirma eroarea de atitudine si abordare a vietii in care ne aflam.

Nu vom gasi niciodata spiritualitate reala in spatiul mental emotional dar vom trai permanent senzatia ca suntem foarte aproape de a deslusi misterul sau de a gasi solutia geniala ce ne va scoate din  nefericire si slabiciune.

Evident ca asta nu se va intampla, gasirea iminenta a unei solutii fiind doar o capcana destinata sa ne tina in priza, tensionati si implicit neatenti la ceea ce este esential.

Existenta opereaza simplu – la mintea cocosului, as zice – pentru ca limbajele ei sunt pentru oricine. Fiecare dintre noi a trait momente de gratie, cand fara vreo conjunctura speciala exterioara, am gustat o pace si o siguranta infinita. Sunt momente de care am mai vorbit, cand mintea pur si simplu se prabuseste in ea insasi, ramai expus constiintei si fortei ei simtind gratia de a fi: in fata unui peisaj, langa o femeie, momentele grele cand avem alaturi un prieten bun sau un bunic intelept …

In aceste momente, pe care din pacate le uitam repede sau le minimalizam importanta, noi descoperim puterea, iubirea si linistea unui camp vast protector care ne tine in viata si de a carui atribute ne bucuram profund.

Rolul nostru devine evident si este acela de a aduce in manifestare in lumea formei, exact acele atribute percepute in spatiul interior si care ne sunt esentiale, pentru ca forma sa fie patrunsa de constiinta. Si tocmai pentru ca intelegem imediat cat de importante sunt pentru fiecare din noi siguranta si iubirea, ar trebui sa vedem imediat cat de necesar este sa aducem aceste lucruri in experienta dintre noi.

Ce poate fi mai simplu si mai evident decat acest lucru?

Cand devenim constienti de aceasta forta puternica si evidenta care ne tine in viata si care in definitiv se exprima prin noi, egoul se dizolva instantaneu, ingrijorarile pentru eventuala noastra valoare sau utilitate devin amuzante si intelegem ca totul este un reconfortant si interesant joc al lui dumnezeu cu el isusi.

Mai intelegem ca forma este doar o masca asezata peste identitatea noastra divina. Corpul, gandurile, ideile si emotiile noastre sunt doar un accesoriu al fiintei noastre, precum un colier la gatul unei femecatoare femei.

Si exact cum un colier scoate in evidenta farmecul femeii, forma trebuie sa atraga atentia asupra constiintei care o sustine. In acelasi mod in care femeia isi schimba colierul in functie de evenimentul la care participa, constiinta din noi schimba formele in functie de situatia si contextul pe care am ales sa-l traim pentru a-l experimenta.

Spectaculos este ca la nivelul esentei fiecaruia dintre noi constatam ca aceasta esenta este una si aceiasi cu cea care animeaza tot ce exista, toate formele.  Astfel, extinzand comparatia, putem afirma: ca forme suntem cu totii coliere la gatul aceleiasi constiinte. Pana nu reusim sa asimilam perspectiva asta … vom trai chinuiti de nefericirea comparatiilor dintre coliere, fara sa vedem ca cineva (Dumnezeu bineinteles sau NOI insine) si-a pus colierele la gat pentru ca sunt perfecte si necesare.

Tot jocul formei, presupus de evenimentele vietii noastre, este destinat revelarii constiintei din spatele lor, care uneste toate aceste forme intr-o sigura entitate in ciuda separarii ce pare evidenta cand privim lumea prin minte.

Mintea nu poate vedea liantul care face din existenta o singura fiinta intrucat liantul este un enorm camp de forta, inteligent si divin, nepalpabil pentru minte la fel cum culoarea este inaccesibila unui orb din nastere.

Regasirea “vederii” este procesul in care ne departam de identificarea cu mintea superficiala si ne descoperim (percepem) spatiul de constiinta din noi.

Pana nu reusim sa ne smulgem din identificarea cu continutul mental si sa observam fluxul de energie interioara si campurile sursa ale acestei energii, care intr-un mediu inconstient creaza continut mental emotional, ne va fi imposibil sa iesim de sub controlul mintilor noastre superficiale.

Conceptele de baza spirituale ca liber arbitru, responsabilitate, generozitate, dreptate versus nedreptate, etc. provoaca discutii interminabile din simplul motiv ca ne este greu sa imaginam un Dumnezeu prezent in tot ce exista care leaga totul intr-o singura identitate in care ne regasim fiecare.

Iluzia separarii creaza concepte fara fundament in realitate.

Imediat ce am transat iluzia separarii, poelmica dispare odata cu toate conceptele care au aparut din aceasta fragila iluzie.

Trebuie sa intelegem ca nu mai este nimeni altcineva care sa ne fi dat liber arbitru cand intelegem ca suntem una cu Dumnezeu.

Nu este nimeni care sa fie nedrept fata de noi cata vreme ne-am creat experientele respective si putem percepe sursa interioara a ceea ce experimentam in exterior.

Nu este nimic scapat de sub control, neimportant sau rau cata vreme Dumnezeu si deci NOI suntem creatori ai intregului proces.

Nu putem fi generosi pentru ca nu este nimeni altcineva inafara de noi in ceilalti.

Din acelasi motiv expresiile urmatoare sunt unul si acelasi lucru:

Dumnezeu ma iarta pe mine.

Eu ma iert pe mine insumi.

Eu il iert pe dumnezeu.

Eu cred ca suntem pusi in situatii care sa ne releve ca noi cream si dorim tot ce experimentam.

Si tot ce experimentam ne este indispensabil.

Daca va obisnuiti sa priviti astfel viata, desi mintea va fi intrigata la maximum si va urla in disperarea ca-si pierde autoritatea, totul in jur se va armoniza atat de dramatic incat veti fi coplesiti.

Si asta este doar inceputul.

Pentru ca din acest punct vedem ca timpul este doar un spatiu in care coexista toate variantele noastre posibile cu tot ce am ales deja.

Nu treceti usor peste afirmatia de mai sus si nu ramaneti doar la ideea cu care am convingerea ca multi sunteti familiari.

Aduceti in perceptie senzatia ca traiti intr-un spatiu de timp infinit dar static care strange in el tot trecutul si viitorul. Timpul nu curge … este adevaratul spatiu in care traim si in care ne putem misca.

Insistati sa percepeti ca acest timp nu curge – ca intreaga istorie trecuta si viitoare este un spatiu in care experimentam viata si din care nu am lipsit niciodata.

Repozitionarea constienta prin care ne scoatem constiinta din spatiul iluzoriu al formei in care domneste singuratatea si curgerea implacabila a timpului (admirabil exemplificata de expresia ‘’stau intre 4 pereti’’ pe care o folosesc multi dintre noi cand sunt apasati de plictiseala, cei 4 pereti fiind de fapt acest spatiu al formei) si il punem in spatiul eternului moment prezent, ne elibereaza de singurate, de frica si de sentimentul unei pierderi ireversibile care ne incarca de presiunea si graba de a face ceva in cautarea unei stari mai bune.

Astfel nu vom fugi de nici una din starile noastre pentru ca vom sti ca nu avem unde si mai ales de ce sa ne grabim. Suntem aici dintodeauna pentru ca ne-am dorit asta si ceva important pentru noi se afla aici.

Intelegand asta vom putea fi atenti … si un larg zambet … va dovedi ca incepem sa intelegem care-i treaba cu viata asta.

Rolul noastru este sa ne luam in primire fiinta interioara si sa alegem relaxati ce vrem sa fim din ceea ce a fost deja creat. Sa traim viata centrati in constiinta de unde viata se vede cum este ea: provocatoare, amuzanta, relaxanta si inteligenta.

Asa poti vedea ca viata lucreaza pentru tine. Viata se rezolva pe ea insasi in procesul vieti.

Totul este proiectat sa ti se puna la dispozitie.

Dumnezeu a zis asta: ‘’Dumnezeu nu-i cheama pe cei calificati (pregatiti) in spiritualitate … ci ii califica pe cei care vin catre El.’’

Gaseste ce iti reprezinta fiinta si vei manifesta fara efort ceea ce esti.

Nu ai nimic de invatat sau de stiut pentru ca odata ce ai decis ce esti, Dumnezeu incepe sa te pregateasca imediat ce te ai hotarat si lumea ta exterioara ia forma potrivita ca prelungire a fiintei tale.

Esti iubire si lumea din jur va deveni iubire.

A trai clipa inseamna a trai constient de faptul ca intreaga istorie trecuta si viitoare a universului coexista in momentul prezent. Este greu pentru ca nu ne este accesibil inca in aceste stari de constiinta acest trecut si viitor …. Dar acest trecut si viitor are o amprenta energetica in momentul prezent ce ne permite sa-l intuim.

Fara acest reper al spatiului timp static (aici este un pleonasm pentru cine intelege corect, deoarece a percepe timpul ca spatiu este tot una cu a vedea ca nimic nu curge ci doar noi nu putem vedea partea din el pe care o numim trecut sau viitor) … in care ne percepem  viata ca un flux nesfarsit ce traverseaza mii de forme in acest etern prezent  … frica este inevitabila.

Prezenta este starea in care intuiesti ca nu esti forma neajutorata sau izolata, permanent agresata de alte forme intr-o lume suspicioasa, ci esti constiinta atenta, vitala si inteligenta care da viata formelor si o modeleaza.

Esenta ta este liantul si protectia de care ai nevoie si care odata constientizata, sedeaza forma cu o liniste adanca, integrand-o intr-un corp mult mai vast al tuturor formelor pe care le-ai luat si pe care le vei lua de aici incolo.

Insistati sa aduceti perceptia ca sunteti forta ce a animat  mii de forme in mii de vieti si ca toate aceste forme trecute si viitoare coexista in straturi profunde ale fiintei chiar in acest moment in ceea ce sunteti acum …

Astfel poti trai senzatia reconfortanta ca inclusiv forma ta fizica actuala este neperisabila cata vreme face parte dintr-un lant etern de corpuri care coexista, toate,  in spatiul neclintit al timpului.

Este usor sa asimilati perspectiva de mai sus pentru ca este adevarul ce va fi validat de catre simturile interioare alungandu-va orice indoieli.

Interesul pentru viata – Atentia, face credinta inutila. Prin atentie la viata (din noi in primul rand si din tot restul in al doilea) aflam cine suntem. Cand aflam cine suntem .. iubirea este alternativa care ne ramane. Pentru ca aflam ca avem totul, generozitatea, compasiunea si grija apar ca o consecinta.

La fel cand iubirea este prezenta … atentia este inevitabila. Iubirea soarbe pentru placere detaliile prin care viata se manifesta si astfel devii atent din placere.

Constienta trece in iubire si iubirea in constienta. Sunt fete ale aceluiasi lucru.

Ca urmare, daca cititi “fii constient” dar intelegeti “fii iubire” … NU MA DERANJEAZA DELOC.

Oricum indemnul este gratuit pentru ca … noi nu avem de ales … suntem variante unice ale iubirii, oricat incercam sa evitam asta. Putem doar sa ignoram ce suntem sau sa presupunem ca suntem altceva. Dar nu pentru multa vreme … pentru ca dorul de noi insine ne va scoate din inertie. Odata declansat procesul trezirii de cativa, suntem condamnati sa ne trezim cu toti. Asta se intimpla acum. Orice incercare de a-l bloca nu face decat sa-l amplifice enorm.

Suntem condamnati la iubire, distractie si placere.

Eu unu’ nu ma plang.

Daca ti-a placut articolul vino pe Forumul FiiConstient.ro de dezvoltare spirituala pentru a dezbate mai multe teme care au la baza spiritualitatea.

CRISTI