Andresia:  Cristi am o curiozitate daca imi permiti : care este parerea ta despre compatibilitate. Ce sens atribui cuvantului si cum vezi tu materializarea acestui sens intr-un cuplu?
Ai adus vorba si tu mai sus de renuntarea la asteptari. Am auzit asta de n ori si , desi am vazut ca este benefic dintr-un anumit motiv,totusi ma intreb daca nu cumva este un fel de resemnare.Eu am observat in decursul vietii cateva chestii la mine de care eram mandra ,printre care se numara faptul ca nu ma lasam doborata de o dezamagire,nu mi-am inchis inima,aveam mereu puterea de a o lua de la capat. Si ma luptam sa nu devin o persoana care foloseste diverse strategii in relationare, am urat asta , am urat faptul ca trebuie sa faci un rebus pentru a avea atitudinea potrivita si am iubit sinceritatea,naturaletea,deschiderea. Si totusi am aflat ca..cu o astfel de atitudine o cam fur. Incapatanata din fire tot nu m-am lasat. Pana intr-o zi cand cineva a reusit sa opreasca avantul meu,a reusit sa ma “stinga” si m-a obligat sa devin asa cum m-am luptat mereu sa nu fiu. Destul de ironic,mai ales ca.. aproape ca m-a dus in extrema cealalta, adica ma simt ca un icebergsi am senzatia ca nu ma mai poate surprinde nimic dar nici nu ma mai poate impresiona ceva. A trebuit sa ma dau batuta si sa incerc sa imi revizuiesc principiile si parerile. Am inteles ca e normal sa nu te arunci in valuri cu pieptul dezgolit ca s-ar putea sa faci pneumonie. Am deviat putin da la intrebarea initiala dar nu ca sa bat campii ci pentru ca ma intreb de ce ma simt ciudat incercand sa ma schimb, de ce am senzatia ca rup ceva din mine,ca …nu mai sunt eu. Traiam cu impresia,gresita..se pare,ca trebuie sa fii tu insati, cat mai naturala si mai trebuie doar sa intalnesti persoana potrivita,compatibila. E greu de spus ca avand chiar multa intelepeciune,poti relationa cu orice persoana daca nu exista un dram de compatibilitate.Poate gresesc..nu stiu.Dar am senzatia ca oricum o dam nu avem prea multe variante in lumea asta : ori suntem asa cum “trebuie” ori ne vedem de treaba.Ori invatam diferite jocuri ale relationarii ori asteptam provincia.Nu este loc pentru a fi cum simti.Si asta eu o vad tot ca pe o resemnare si atat.
Acum,cand scriu,stiu si inteleg ca e ok sa ai intelepciune dar de ce trebuie sa fie atat de complicat totul? De ce compatibiliatea nu este suficientaInteleg din tot ce am citit aici ca prima conditie pentru o relationare buna este cunoasterea de sine.Sunt de acord.La fel de adevarat este ca ajungem sa ne cunoastem pe noi tot prin intermediul relationarii.Ca apoi,privind in urma,de cele mai multe ori nu suntem in stare sa acceptam vechile povesti ca pe experiente necesare ci privim doar durerea si frustrarea din ele,asta este altceva.
Totusi eu am o indoiala ca asta ar fi suficient.Adica ma intreb ..unde e locul iubirii in toata povestea? Sau nu se pune problema relationarii decat daca exista deja o baza minima in acest sens? Si in aceste conditii cunoasterea tuturor celor prezentate in articolele de aici ajuta tocmai la valorificarea acestei baze.Eu de fel am fost ..si cred ca mai sunt,o persoana pentru care sentimentul era pe primul loc.De ce spun asta?Pentru ca am auzit multe cazuri in care se spune ca “ai pierdut pe cineva pentru ca nu ai stiut sa vezi in el ce trebuia”.Ori motivatia de a cauta in celalalt valorile,frumosul,iubirea ti-o da foarte mult ceea ce simti pentru pesoana respectiva.Si eu am trait si am simtit aceasta diferenta : in functie de ceea ce simteam pentru cineva eram si interesata de ce are in interior.Cred,desi e posibil sa gresesc, ca ceea ce simti nu poate fi,de cele mai multe ori,determinat de ceea ce gasesti in cineva.Adica …daca nu exista “ceva” de la bun inceput ,greu de presupus ca va fi mai tarizu.De asemenea cred ca poti iubi pe cineva fara sa-l cunosti foarte bine,cred in sentimentul acela “inexplicabil” ,care doar ESTE si atat,fara motive ,fara interese,fara asteptare.Acela pentru care ,la intrebarea “de ce il/o iubesti?” raspuns,singurul posibil fiind “nu stiu,iubesc pur si simplu”.
Ma intreb daca toate aceste informatii minunate din toate articolele tale de aici pot face treaba buna atunci cand nu exista o compatibilitate foarte buna.Si chiar asta vroiam sa te intreb Cristi..ce parere ai tu despre compatibiliate,ce intelegi prin ea,ce sensuri ii dai si cat de importanta crezi ca este?

Eu:  Inainte de toate,… te rog fii indrazneata si incearca sa fii mai familiara cu mine.

Compatibilitatea este spatiul in care te poti simti bine si evident relaxata in compania cuiva. Compatibilitatea este ceea ce-ti da timpul de care ai nevoie sa-ti simti mai bine partenerul si sa te simta mai bine in vederea extinderii spatiului de compatibilitate. In acest spatiu, … pentru ca produce relaxare si deschidere ne hranim in cuplu cele mai importante parti ale fiintei noastre cu comunicare, intimitate, sex, tandrete, umor, buna dispozitie, incredere in sine.  Grav este ca … am incarcat relationarea acesta fireasca … cu cuvinte mari, povesti ravasitoare de iubire, posesivitati … care au distrus firescul si simplitatea relatiilor de cuplu … pentru a alimenta atasamente si pretentii … ce au in spate toata gama de frici, neincrederi, ipocrizie si competitii.

Este incredibil sa vad cat de complicata devine viata tuturor cand in loc ca ea sa fie traita … devine gandita. Ca sa constati daca renuntarea ta la asteptari este resemnare,… este suficient sa te uiti in tine si sa vezi ce este. Pui intrebarea ca si cum nu ar fi vorba de tine. Ca si cum altcineva ar putea sti mai bine. Eu spre exemplu.

Aici se vede si imensa problema de a aplicari sfaturilor intelegandu-le doar mental,… fara sa vezi castigul din spate… energia pe care se sprijina sfatul respectiv. Nu vei putea renunta la asteptari numai pt ca ti-o zice cineva .. daca nu stii de ce o faci … daca nu vine dintr-o perceptie a vietii dincolo de argumentele ce le poate intelege mintea. Renuntarea la asteptari … va deveni cel mult resemnare … daca nu intelegi si nu ai incredere ca viata iti satisface adevaratele tale nevoi prin partenerii care-i intalnesti. Ei nu sunt expresia hazardului . Ei vin la tine pt ca sunt ceeace ai nevoie sa cresti in maturitate. Pe de alta parte de cele mai multe ori pentru ca tu astepti ceva .. nu vezi si nu apreciezi cu ceea ce ei vin la tine.

In plus de cele mai multe ori asteptarile nu sunt decat expresia nevoi de abandon a fericirii propriei vieti in mainile altcuiva pt a scapa de responsabilitatea unei vieti constiente clipa de clipa.

Este un fel de abandon in iluzie, in povestea iubirii care crezi inconstient ca te scuteste de o prezenta permanenta, de incertitudine. Refuzul incertitudinii este un mod prin care crezi ca poti renunta la obligatia de a aprecia fiecare moment al vietii. Nevoia de siguranta in relatii ascunde nevoia de a fugii de respectul pentru ceeace primim. Intrucat daca ne asiguram cumva implicit ne putem permite sa ne bagam picioarele si sa facem greseli. Pentru ca, vezi doamne, ne-am securizat relatia cu angajamente si promisiuni. Bineinteles inutile pentru ca viata nu poate fi ingradita, limitata sau conditionata. Tot acest mecanism inconstient al asteptarilor, pretentiilor si angajamentelor ascunde frica de viata. Ori viata nu poate incuraja asa ceva pentru ca nu este in interesul tau.

Cand intr-adevar renunti la asteptari pt ca ti-e clara mizeria din spatele acestora … incepi sa vezi perfectiunea vietii in fiecare detaliu , apreciezi in timp real tot ce ti se ofera … si respecti aceste daruri prin libertatea si confortul care l oferi celor care impart parte din viata lor cu tine. O sa vezi cat de incarcat de semnificatii este fiecare moment de relationare.

Pana nu ai perspectiva asta toate sfaturile vor fi aplicate gresit intrucat … aceste sfaturi nu pot fi nici intelese si nici aplicate cu mintea. Se inteleg, percepand corect viata si se aplica, modificand radical atitudini. Altfel vor fi doar resemnari , care ti vor lasa sentimentul superficialitatii … si va face ca totul sa para f complicat.

Sunt sigur ca I obositor sa fii Andresia in hatisul intrebarilor confuziilor si deznadejdi tale.

Tu ca si foarte multe femei inteligente … traiesc gandindu-si viata si exprimarea. Nu traiti simtind si exprimand ce simtiti. Nici nu mai stiti sa faceti asta dupa ani in care ati gandit si imaginat viata in cautarea perfectiuni si senzatiei ca va controlati viata. Asa ajungi sa ma intrebi daca renuntarea la asteptari este resemnare … ca si cum nu ar fi evident. Daca vrei viata … nu ti mai baga mintea in seama. Las-o sa fie … dar indreapta-ti privirea limpezita de renuntarea la tot ce crezi ca stii … catre miracolul din fiecare secunda de viata. Si vei fi surprinsa prin cate detalii viata comunica cu tine. In viata si relatii mai ales nu trebuie si nu poti sa controlezi nimic. Ce inseamna ca ti-o cam luai? Cine si-o lua de fapt? O furi cand trebe sa fii ceva ce nu esti ca sa ti justifici asteptari si pt ati fi satisfacute. Pt ca altfel relationarea este lipsita de orice presiune , reconfortanta, ca expresia a faptului ca incepeti sa va hraniti fiintele pt maturizare si crestere. Sa refuzi strategiile seductiei si sa fii naturala in intentii si exprimarea lor poate parea vulnerabilitate dar este putere cata vreme sti cine esti. Cand te indoiesti de tine esti intradevar vulnerabila si stilu asta ii numa bun sa dai apa la moara. Politica mea o fost : Ceilalti trebuie sa si puna problema a ce cred eu despre ei pt ca parerea mea ii relevanta. Asa ca eu nu m-am ferit de un stil deschis si direct … dar nici nu m-am luat prea in serios.  

Intelepciunea te ajuta sa simti repede potentialul unei relatii si daca are rost sa continui. Intelepciunea asta ii de fapt un bun contact cu tine insati care te ajuta sa simti ce se ntampla de fapt cu ce ai de-a face si ce esti in stare. Dar smerenia fata de viata … este obligatorie ca si componenta esentiala a intelepciunii. Pt ca toti putem evalua gresit .. toti putem ‘’sa o furam’’ si pentru momentele alea trebuie sa ne pastram privirea limpede sa ne asumam limitele si sa mergem mai departe mai atenti si mai bogati cu o experienta.
Resemnarea ta este de fapt refuzul de a avea incredere in viata si de a cauta mai atent in tine ceea ce te duce la dezamagire.

Repet: Compatibilitatea este un soi de avantaj la start care ti da timpul sa intrati mai adanc unii in altii si in voi insiva pentru a intelege ceeace trebuie unei apropieri si compatibilitati suplimentare dar de data asta creata constient. Practic va descoperiti in relationare pana la punctul in care creati constient noi moduri in care va puteti satisface. Puteti deveni in acelas timp prieteni loiali, amanti topiti de pasiune, maestri unu altuia, discipolul celuilalt sau iubiti generosi liberi si puternici.
Intelepciunea poate face din mici compatibilitati, mari compatibilitati si relationari profunde la fel cum inconstienta poate distruge complet sau chiar transforma in ura … mari compatibilitati.
Foarte buna intrebarea ‘’unde este locul iubirii in toata povestea asta’’
Pentru ca la cat de avariati suntem iubirea care umple gura tuturor indragostitilor este doar un ambalaj pentru slabiciunile noastre. Am mai zis-o si o sa o repet la nesfasit: iubirea este expresia unui preaplin … a unei finite ce si a hranit fiinta cu lucruri elementare … conversatie, flirt, sex, tandrete, libertate, prietenie, experienta. O fiinta bine hranita este una echilibrata ingaduitoare … care va putea iubi pentru ca va putea intelege si trece usor peste limitele partenerului, confuziile si inconstientele lui. In plus va avea rabdarea sa-l hraneasca … si sa-i dea putere, daca simte ca are competenta necesara si motivatie.
Iubirea apare numai aici. Dar majoritatea dintre noi suntem in faza in care trebuie sa invatam sa ne hranim fiinta cu hrana de calitate. Ca urmare apreciati fiecare conversatie in care va simtiti bine … faceti sex fara sa l incarcati cu semnificatii mari .. dar fiti prezenti si faceti l bine … puneti accent pe prietenie si libertate in cuplu .. si lasati ca sentimentele importante sa creasca natural ca expresie a apropierii si respectului pt viata celuilalt. Si totul se va normaliza in relatiile voastre. Viata are grija de tot …cand o respectati si iubiti. Complicata este doar mintea. Viata este simpla.

Andresia! Te mai omor cu o completare si promit ca te las sa respiri si pe urma sa ma injuri.

Cred ca sentimentul acela inexplicabil in care simti ca l iubesti, fara sa l cunosti … este doar o stare de euforie … inconstienta … consolidata de descarcari emotionale intense urmare a excitarii unor stimuli de catre cel care ti place (incredere, frumusete, aer misterios, putere sau chiar vulnerabilitate , sensibilitate etc) ce permit … proiectii de iubire si pasiune. De multe ori poate fi vorba numai de aparente sau pot veni la pachet aceste calitati cu altele care le fac pe primele nerelevante. Ce vreau sa spun este ca experienta ne spune ca trebuie sa fim extrem de precauti in a alimenta vise imediat ce intalnim pe cineva care pare sufletul pereche.

Te rog nu ma intelege gresit intrucat eu sunt un mare consumator a unor astfel de stari euforice. Le traiesc si le iubesc dar stiu ce sunt … si mai ales stiu ca nu insemna absolut nimic altceva decat o infuzie de secretii interioare revigorante care nu se intersecteaza absolut deloc cu iubirea. Mai degraba se intersecteaza cu inconstienta.

Cata vreme insa intelegi sa te bucuri de stare fara sa te bagi in interpretari grele demne de scenarii hollywood-iene … intregul context este dragut si provocator. Mai ramane sa fi tu insati si sa discuti pe bune si sa incurajezi acelas lucru … (asta daca te cunosti si daca faci fata sa auzi adevarul) … ca sa poti sa ti faci o parere relevanta. Starea asta euforica de la inceput … poate sa nu insemne nimic la fel cum inceputuri mai timide se pot transforma in pasiuni intense sau apropieri adevarate.

Partea buna cand esti constient este ca … relatiile de cuplu le traiesti conectat si interesat de continutul partenerului tau … iar acest continut este accesibil numai traind in prezent. traind intens prezentul cam dispar ingrijorarile … si odata cu ele asteptarile si pretentiile. Astea apar cand incepi sa gandesti relatia ta si ”sentimentele” tale. Cand nu traiesti, gandesti, si invers.

Interesul pentru interiorul oamenilor ce ti i scoate viata in cale trebuie sa existe din respect pt viata … pt ca daca ai fi fost atenta ai fi vazut cat de imprevizibila poate fi. cum totul se poate schimba peste noapte.

Fii doar atenta la tot ce ti pune viata in fata ca nu cumva sa ti scape lucruri esentiale care ti-ar irosi oportunitati sau care te pun pe directi infundate si asteptari gratuite.

singura regula pentru a iesi din confuzii si drame… este … atentia si relaxarea izvorata din intelegerea ca totul se afla in mana geniului vietii.

Cred ca este necesar ca aerul,  o comunicare buna  la nivel principial cu femeile in ce priveste problematica asta a relationarii inainte de a innebuni cu totii din prostie. Dar nu putem s-o facem constructiv,  pana nu ne vindecam macar partial  de frica de ”dusmanu” de sex opus, de care avem atata nevoie si nu incepem sa l privim pe acest ”dusman”,  cel putin cu simpatie, daca nu cu iubire neconditionata.

Aceasta vindecare, chiar si partiala, presupune un nivel de constienta care te califica la discutii constructive pe care le incurajez si le doresc in orice context in care relationeaza barbatii si femeile, in principal pentru placere . Pana aceasta vindecare nu incepe, comunicarea  este cam inutila pentru ca degenereaza invariabil in tesnsiune si neintelegere.  Asta este si motivul pentru care creierul trebe sa te sedeze cu secretiile dragostei ca sa poti avea o relatie pana procreezi, pentru ca in inconstienta in care ne complacem nu avem nici o sansa sa stam impreuna, decat ca dusmani.

Din aceasta categorie de discutii constructive se vrea si raspunsul meu la comentul lui Crisu (Cristina Lazanu , aici http://sites.google.com/site/delaminepentrutine/home     vedeti ce are de spus si cum o face) de la articolul anterior.  In ce o priveste pe Cristina  ea este tipa la care as trimite orice barbat sa afle ceva relevant despre ce sunt si ce vor cu adevarat aceste femei. . In ce ma priveste pot sa spun ca simplul fapt ca exista astfel de femei, face ca toate  sa merite grija, rabdarea si ingaduinta noastra.

Mda. N-am vrut sa sune atat de greu dar asta este adevarul.

Is curios ce ziceti? Crede-ti ca mi pierd timpul?

1    CrisuL: Iata si cateva concluzii de femeie, doar cateva, scrise tot pentru femei.

CristiP: Mda. Concluzii de la femei ca si Crisu … ma fac instantaneu atent. Le recomand tuturor sa o faca. Ce-or fi. Barbati sau Femei. Multumesc Cris.

2    CrisuL: (Ma bag si eu, pentru ca blogul asta al lui Cristi, e prea demential de bun si ma incita.)

CristiP: In anul intai si doi de faculta colegii de camera-mi ziceau dementul. Nu stiu, dar poate de acolo i se trage si blogului.

In alta ordine de idei: Ai putea sa te bagi mai des. Dar pana atunci profit sa dezvolt un raspuns in detaliu, in speranta ca te provoc sa dai tot din casa pe subiect. Pentru ca daca sustin in jurul meu ca in general, noi barbatii, de la femei nu putem afla lucruri relevante despre ele, cu aceiasi convingere sustin ca orice discutie cu tine inseamna mult pentru orice barbat care are acces la tine. Iar asa nu voi fi singurul de aici care are ocazia.

3    CrisuL: Uneori noi femeile suntem cele parasite. Pentru lipsurile noastre reale, sau pentru ca ceea ce aveam noi de oferit, exceptional de altfel, nu era in lista de meniuri de dorit pentru celalalt. 

CristiP: Majoritatea observatiilor din articolul anterior sunt valabile si cand femeia este cea parasita. Si asta intrucat aceiasi minte umana cu egoul aferent reactioneaza dincolo de sexul corpului in care se manifesta.

Dar …. Trebuie inteles ca fara o experienta buna si o constienta pe masura, relationarea este doar reflexia unor fenomene inconstiente, in care noi nu suntem nici macar spectatori, doar marionete tavalite in trairi de agonie, plictiseala si extaz, cu scopul destul de evident pentru mine, ca fluctuatiile astea obosioare de la un moment dat sa ne faca tot mai atenti si constienti de ceva important.

Acesta este si motivul pentru care nici lipsurile reale nici calitatile reale nu sunt relevante, fiind inaccesibile majoritatii partenerilor pe care-i intalnim. In cele mai multe dintre relatii nu se-ntalnesc 2 fiinte ci 2 roluri care ne poseda si de care nu suntem constienti.

Practic, continutul fiintei noastre ramane in afara relationarii pentru ca nu este abordat,constientizat, asumat, aprofundat .

Si pentru ca nu avem acces la acest continut, care este de fapt ceea ce avem nevoie sa share-uim (impartasim) unii cu ceilalti, ne ramane doar ceea ce poate mintea cuantifica … adica valoarea data de accesul dificil. Daca este rar sau inaccesibil atunci este valoros. Poate fi intr-adevar foarte valoros prin continut sau poate fi dimpotriva, lipsit de orice interes. Pentru a deschide pachetul si a sti ce am obtinut de fapt sunt necesare alte abilitati decat cele ale jocului seductiei.

Practic, satisfactia experimentata cand am sedus o tipa care se lasa greu sau un tip dorit de mai multe femei, este doar satisfactia egoului care se simte special ca a ajuns la ceva rar, greu de obtinut. 

 Este ca si cand te bucuri ca ai ajuns sa ai un sandwich pentru care se bateau multi sa-l obtina, dar nu-l stii manca cum nu stii ca utilitatea lui vine din faptul ca te hraneste nu ca il posezi. Astfel ajungem sa posedam barbati sau femei dupa preferinta, dar nu ne satisfacem decat egoul pentru ca nu putem sa vedem si sa consumam ceea ce ne hraneste din celalalt.  

Nu intelegem ca o cana faina isi are sensul daca si cafeaua exista in ea si este buna.

Dar trist este ca, indiferent daca este sau nu cafea, daca e buna sau rea, nu ajungem sa ne energizam cu ea pentru ca am uitat ca … paharele sunt importante doar prin continut. 

Bun … nu mai insist. Cred ca m-am facut inteles. 

Cand intelegi fenomenul o sa incepi sa te oferi cu zgarcenie ca sa pastrezi atentia si motivatia catre tine. Tot este mai bine sa te doreasca cineva chiar daca nu prea stie ce sa faca cu tine decat sa fii nedorit, in afara posibilitatii de a experimenta si a te cunoaste prin experienta.

Sincer sa fiu eu dispretuiesc acest mod de a pune problema cu mine, deoarece caut doar continutul. Din acest motiv imi pierd rapid rabdarea cu femeile care se lasa greu din principiu, sau care au nevoie de prea mult timp sa vada ceea ce i evident. Am tot interesul sa-ti dau toate datele de care ai nevoie ca sa stii cu cine ai de a face  – dar daca vad ca nu te prinzi care-i treaba si nu schimbi politica – devin istorie peste noapte, bucuros ca nu mai irosesc timp.

Sunt atatea de cunoscut si armonizat in fiintele a 2 noi iubiti incat a pierde vremea cu jocuri nenecesare ‘’hai sa ma las greu sa nu creada ca vreau numa pula’’ mi se par infantile rau de tot. Nu am satisfactia unei cuceriri pentru ca nu garantreaza nimic valoros, dar daca ajungem “unul la altul’’ totul se schimba. O conexiune reala presupune ceva timp si o deschidere generoasa..

Eu te pot cunoaste cum esti si cine esti din fiecare gest, atitudine, sentiment si faptul ca vrei pula mi se pare sanatos si firesc. Ma bucur ca o vrei de la mine. Iar daca vrei numai atat sau mult mai mult,  pentru mine este ok. Iau ce ai sa oferi si in functie de cum o faci stiu si eu ce am de facut. Iar daca pornind de aici gasim si alte spatii de relationare in care ne ”simtem bine” suntem cu atat mai norocosi. 

4   CrisuL: Totul este sa intelegi ce se intampla. Cristi vrea sa ofere adevarul. Dar nu toata lumea are “pofta” de asa ceva.  

CristiP: Eu sunt sigur ca toata lumea vrea asa ceva. Toata lumea este disperata dupa adevarul acesta. Acest adevar este singurul care ne hraneste fiinta. Dar pentru ca este criminal de inconfortabil pentru ceea ce vrem sa credem despre noi si iubitii nostri, unii se vor chinui in lupte pierdute dinainte. Pentru ca odata rascolit rahatul in fiecare din noi, numai recunoasterea adevarului ne mai scoate din durere. In cele din urma cei care te-ar fi calcat in picioare ajung sa-ti fie recunoascatori. Si asta este miza celor care incearca sa abordeze public genul asta de adevar. Trebuie sa se obisnuiasca sa fie calcati in picioare de cei la care tin foarte mult pana se trezesc si-si dau seama ce au facut. Partea buna este ca pe masura ce-ti faci mai bine treaba, viata are grija de tine.

5    CrisuL: Ce poti face? Tu esti tu, si faci in fiecare clipa tot ce te reprezinta. Si uneori, pur si simplu, nu iese bine. Si eu am patit asta. Cum te intorci de la durere la sanatate? Simplu.
Indiferent cat de mult vrei ca un barbat sa fie al tau, asta nu va schimba finalul in ceea ce ai dori tu. Nu poti lua ostatice sentimentele unui barbat si nici nu-l poti face sa stea cu tine impotriva vointei lui. Pe bune, doamnelor, nu merge asa.

Dati-i drumul – fizic, emotional si spiritual. Cum sa zic mai complet?

Eliberati-l in lumea larga si urati-i drum bun.

Nu e toata lumea creata sa te adore pe tine, si asta e absolut OK.

Iar viata ta poate inflori in ciuda acestui fapt. 

CristiP: Asa este, cu mentiunea ca viata nu poate inflori decat in aceste conditii, cand lasi sa plece si lasi usa deschisa. Aceasta este singura putere in relatii sa intelegi ca nu este o competitie ci un parteneriat in care pierderea sau castigul este simultan si reciproc. Ori castigati amandoi ori pierdeti amandoi. A crede ca daca-s mai vigilent si abil pot iesi mai castigat decat celalalt este o naivitate.

In tentatiile de a obliga la iubire sta samanta a tot ce este mai nasol.

Nu vei obtine decat prezenta ultraplictisita, in cele din urma, a celui care se tine de promisiune sau doar o aparenta fragila a celor care investesc doar in aceasta aparenta si isi vad de sentimentele lor.

6   CrisuL: In realitate, poate ca fix tu esti motivul pentru care relatia nu merge. Si spun asta pentru toate, noi putem fi niste rautacioase insuportabile si niste vampiri emotionali, care sug viata din toti oamenii cu care se intersecteaza, asa ca hai sa nu eliminam varianta asta din start. Uita-te bine, ca sa afii cum esti: tie ti-ar place sa traiesti cu cineva asa cum te porti tu?
Cand nu stim sa le permitem altora sa ne ajute, devenim cu atat mai putin capabile sa dezvoltam o relatie cu adevarat si sa facem fata provocarilor care vor tot aparea. Eu una, recunosc ca am aceasta problema.

CristiP: A nu sti primi este la fel de grav cu a nu avea curajul sa oferi de teama ca vei iesi in pierdere.

Trebuie inteles ca in pofida deranjului creat dupa relatiile esuate ca urmare a deschiderii fara reserve, in cele din urma nu pierd cei care s-au deschis ci cei care au mizat pe frica si nu au facut-o.

7   CrisuL: Nici un barbat nu isi doreste sa traiasca vesnic cu teama ca femeia pe care o iubeste va fugi in bratele altuia. Ii datorezi celui de langa tine sa nu-l faci sa simta asa ceva. (Desi, aceasta posibilitate mereu exista, din ambele parti.) 

CristiP: Mda. Aici este o pita buna de mancat pentru mine.

Nici un barbat si nici o femeie nu doreste sa traiasca cu aceasta teama. Dar trebuie sa invete sa nu se mai teama. Trebuie sa afle cine este ca sa nu mai intre in panica la gandul ca-si pierde iubita sau iubitul. Putini cunosc viata atat de bine si pe sine insisi incat sa poata da vreo garantie valabila. Cand accepta ca o poate pierde oricand, devine cu adevarat atent la femeia de langa el. Trebuie sa-si puna problema doar cum foloseste timpul care-l are la dispozitie cu partenera lui. Daca este bine folosit, orice aventura a iubitei s-ar putea sa ti-o aduca cu mai multa pasiune si experienta in patul tau. Eu ma bucur de orice experienta a lor. Si nu pentru ca m-am educat ci pentru ca se dovedeste ca-mi este foarte util si implicit am mult de castigat in multe feluri.

Nu am pretentia sa-mi spuna nimic despre celealte iubiri, pasiuni sau ce-or mai fi, decat daca o pot face usor si detasat.

Mie ca barbat, esential mi se pare insa sa simt ca este dorinta consistenta si reala intre noi, ca este interes, deschidere si conexiune. Astept si doresc sa ma simti si eventual sa ma iubesti pentru ce vezi. Altceva nu ma mai intereseaza pentru ca stiu ce legatura puternica presupune sa ai asa ceva. Relatiile astea nu pot fi abandonate usor pentru ca te va chema permanent sa mai gusti din ea, indiferent ce alte relatii mai explorezi. La un moment dat momentele bune avute ii vor chema inapoi. Intr-adevar vreau sa simt ca ne leaga ceva, o apropiere si o loialitate interioara dar asta nu are legatura cu sexualitatea ta cu care poti face ce consideri de cuviinta. O femeie care se simte libera va fi mai feminina, atragatoare, vie. Asa ca am tot interesul ca partenerele mele sa fie asa. Pe de alta parte unele relatii bune se termina. Fiti recunoscatori pentru ce ati avut bun din ele si sperati tot ce se poate mai bun pentru fostii parteneri. De fapt ceea ce sperati pentru el/ea veti primi voi.  

Cred ca este destul de potrivit sa aduc aici in atentie un aspect despre care am vorbit deja cu Cristina si anume ca:

Exista in barbati o dorinta ancestrala si irezistibila de a fi iubiti, adorati total si mai ales EXCLUSIV daca se poate de toate femeile planetei. Ori aceasta nevoie de exclusivitate nu are nimic admirabil in ea (asa cum ar presupune hoardele de femei romantice care se  vor posedate in acest mod), daca esti atent la nevoia egotica de a te simti superior si special ce se ascunde in spatele ei.

Cand se ajunge la o anumita maturitate, la nivel rational si declarativ, renunti la aceste pretentii de exclusivitate pentru ca pur si simplu rational stii ca sunt penibile si inutile, dar putini inteleg ca pana nu distrug din radacina aceasta nevoie de exclusivitate, in relatiile cele mai apropiate, vor rabufni permanent atitudini de iritare fata de femeia pe care o iubesti,  ce o va tine in confuzii nemeritate, ca urmare a furiei mocnite si neconstientizate fata de femei, pe care inconstient le consideri vinovate de neimplinirea acestei dorinte. Si astfel, desi nu pretind niciodata exclusivitate, ba chiar sunt de acord cu libertatea femeilor, vor fi furiosi ca femeile nu mor dupa ei chiar daca sunt iubiti frumos si loial. Evident ca vorbim aici de barbatii puternici, maturi si valorosi care sunt in stare sa trezeasca pasiuni puternice in femei si sa le inspire respect. 

Pretentiile astea de exclusivitate au ceva profund nenatural prin aceea ca nu te mai orientezi catre ceea ce ai nevoie si sa fii satisfacut, cautand sa ai din abundenta, ci esti orientat ca nimeni sa nu mai aiba acces la sursa abundentei tale.

Este ca si cum am prefera ca tot rodul unui copac sa fie complet compromis decat sa satisfaca si foamea altora.  Adica preferi sa mori de foame decat ca dai ce ai in plus. In exact acelas mod preferam sa ne inhibam prin vinovatii iubita pana la punctul in care devine neinteresanta inclusiv pentru cel care o are … decat sa mai aiba cineva acces la feminitatea ei.

Natural este ca atunci cand ai tot ce-ti doresti de la femei (amiratie, atentie, pizda, grija, intelegere) sa-ti doresti acest lucru pentru cat mai multi, iar daca iubita ta poate oferi asta si altora, sa te bucuri pentru cel care are norocul de a primi –  mai ales ca stii foarte bine ca la un moment dat tu ai fost beneficiarul aceluiasi noroc. Oricum lucrurile astea s strict coordonate de interesele si inteligenta infinita a  vietii …iar constientizarea bunului simt pe care se sprijina … nu face decat sa normalizeze totul foarte rapid, excesele si deviatiile fiind imposibile.
8   CrisuL: Nu te pacali! Exista o linie foarte subtire intre independenta si singuratate. Una e sa stii cum sa prosperi pe cont propriu si sa-ti fie bine chiar si singura, si alta e sa traiesti de una singura numai pentru ca nu ai invatat cum sa incluzi in viata ta si pe altcineva. Cand ne invesmantam in propria independenta, e ca si cand ne-am pune la punct un plan B. Daca un barbat nu crede ca ai nevoie de el si ca ai putea s-o iei la goana sau sa-l pui pe liber la prima miscare gresita, n-o sa se simta niciodata in siguranta. Vorbesc iar din experienta mea…

CristiP: Odata ce ne share-uim cu adevarat viata interioara, ambitiile, visele, temerile, dorintele intime pe un fond de compatibilitate partiala sau totala … a-ti accepta si placea partenerul asa cum este devine ceva natural. Conexiunea ofera siguranta ca contezi pentru celalalt si ca relatia este solida. Prin conexiunea asta simti unicitatea absoluta a iubitei tale iar asta te va atrage indiferent de ce alte oportunitati ai de a cunoaste femei sau barbati (in cazul femeilor). Conexiunea este singura garantie reala ca relatia are un viitor bun. Orice promisiuni si intelegeri in cuplu sunt doar “praf”.

9   CrisuL: Barbatilor le plac provocarile. Ei se trag din vanatori si gladiatori. Cu toate astea, atunci cand barbatii nu trebuie sa depuna nici un efort pentru a obtine ceva, nici nu depun vreunul. 

CristiP: Un barbat capabil sa vada femeia interioara va face ceva pentru ea din placere si admiratie. Nu vreau sa folosesc cuvinte mari, dar indiferent de jocurile si abilitatile ei, cand un barbat iubeste o femeie pentru ca o cunoaste, o simte si o vede, nu conteaza cat de bine se stie vinde.

10   CrisuL: Barbatii recunosc usor o femeie nesigura pe ea si neformata complet. O astfel de femeie va fi maleabila si o prada usoara, de la a fi la dispozitia unui barbat pentru sex pana la a-l intretine fara sa-i ceara nimic in schimb. Seamana cu iubirea neconditionata, numai ca e facuta din slabiciune, deci NU E.

CristiP: Cei aflati in astfel de relatii se merita unul pe altul. Mai mult sunt indispensabili unii altora pentru a evolua. Naivitatea ascunde o rupere de viata in favoarea unor proiectii confortabile si seducatoare, oferite de minte cu scopul de a evita adevarul despre tine. Esti naiv pentru ca refuzi sa privesti onest, in fata, viata si pe tine insuti si te refugiezi in realitati innecate in sirop. Iar acolo unde este prea mult sirop … vine si ursu sa profite.

11   CrisuL: In plus: Orice cuplu poate inflori, cand nu exista nici un obstacol. Orice tip iti poate sta alaturi cand iti este bine. Uneori obstacolele reusesc sa ne puna pe butuci, de tari ca fularul ce suntem….  Si te si desparti. 

CristiP: Mda. Eu iubesc momentele dificile pentru ca atunci este foarte usor vizibil cat insemni pentru cineva si cu ce oameni ai de a face. Ma amuza cand cei care ar trebui sa fie trup si suflet se dezic de tine si in loc sa te sustina te lovesc exact cand iti este mai greu. Dar desi eu nu am nevoie de NIMENI pentru ca eu intodeauna o scot la capat, daca vad ca nu eziti o secunda sa fii alaturi de mine, nu te uit vreodata pentru ca inteleg perfect maretia din tine daca stii ca singura bucurie si singura valoare sunt oamenii si o dovedesti in astfel de momente. In astfel de momente stii exact cu ce oameni ai de a face sau ce soi de femei ai langa tine. Fara sa exagerez cu nimic, de cand ma stiu am considerat ca-ti fac o “onoare” (cam tare cuvantul, dar n-am altul) daca accept ceva de la tine motiv pentru care trebuie sa fiu convins ca o face cu mare placere ca sa apelez la cineva. In ce ma priveste, chiar daca-s de un dezinteres fenomenal fata de apropiatii mei in lucrurile marunte, in cele importante interesele lor sunt si ale mele. 

11   CrisuL: Bonus de incheiere: Ai grija la o eroare frecventa, dupa despartiri:
E foarte usor sa-ti inchipui ca totul mergea ca pe roate cand te gandesti la fostul. Nu iti vei aduce aminte decat de momentele placute, nu si de cauza pentru care fostul e fostul. Crede-ma, exista un motiv pentru care el e fostul si, in clipa in care te vei intoarce la el, daca vei indrazni sa mergi atat de departe, ti-l vei aminti. 😉

CristiP: Mda. Exista o tentatie irezistibila de a cosmetiza amintirile relatiilor incheiate, sub presiunea singuratatii, dar este numai consecinta ruperii de propria viata in favoarea proiectiilor idilice si romantate pe care ti le furnizeaza mintea cu generozitate pe fondul somnului constientei.