Importanța spirituala a momentelor ”obisnuite” si ”comune” ale vietii noastre

Cea mai mare ratare a spiritualitatii umanitatii contemporane (ma refer la partea veritabila si deci onesta si pretioasa) este dpmdv esecul cvasigeneralizat de a crea in noi toti constiinta importantei spirituale a vietii comune , banale , imediate si a alegerilor ce le presupune.Pentru toti cei inca mult prea nefericiti , deprimati, confuzi sau complexati , … viata imediata sau strict momente…le mai dificile sunt un spatiu enervant plin de rahat , lipsit de insemnatate si valoare, … bun doar sa-ti confirme ratarea si slabiciunea si de care trebuie sa scapi cat mai rapid ca de lepra.
Putini inteleg cu adevarat si asta este ceea ce reprosez eu spiritualitatii, … ca adevaratele alegeri si gesturi spirituale glorioase sunt cele care se fac la acele nivele in care viata este crunt de limitata , cand esti sufocat si blocat in noroi, … cand simpla rezistenta fara tentatia de a scuipa rautate in jur face cat iluminarea lui Tolle si Moji la un loc.
Pt ca noi nu stim ce valoare imensa , au micile alegeri interioare nevazute si deloc impresionante in aceste situatii grele , cand totul in jur iti justifica ura, … oamenii isi irosesc in drama neimportantei putinele resurse care ar inclina balanta catre alegeri care ridica infinitezimal nivelu de constiinta.

Privind retrospectiv pot spune fara nici o exgerare ca , cresterea puterii interioare in primi cei mai grei 5 ani de recuperare o obtin acum intr-o saptamana dar nimic din ce fac si obtin acum nu se poate compara ca importanta si dificultate cu micile gesturi stangace de recuperare din momentele grele.
Toti stim cata valoare au starile noastre de pace, putere, incredere si luciditate sau cata beatitudine poate cuprinde experienta depasiri dualitatii sau separarii, toti stim de corpul durere al lui Tolle, despre importanta de a gandi frumos pt a ajunge la o stare interioara buna.

Dar cati stim ce mize imense stau in a rezista tentatiei perversiunii cand ai fost doborat si slabit de munti de perversiune. Cati stim ce valoare nepretuita sta in a rezista tentatiei de a te dispretui, flagela sau de a abandona cand nu-ti iese nimic sau cand ceeace acumulezi te bagă in confuzii mai adanci.
Imi amintesc de Frodo cand , ajuns prin eforturi supraomenesti in Mordor la vulcan nu mai avea puterea sa arunce inelul pentru a-l distruge si astfel a-l invinge definitiv pe Sauron.
Genul acesta de alegere care pare absurd de usoara si anosta in comparatie cu dificultatea drumului pana la vulcan este ceeace insist sa scot in evidenta.
Alegerea de a arunca inelul cand esti complet epuizat si lipsit de resurse , care pare simplu si firesc celor aflati pe fotolii in siguranta, este adevarata glorie pt cei care inteleg ceea ce sentampla de fapt. Cati nu l-am injurat din inima pe ”prostu” de Frodo cand l-am vazt ca ezita sa arunce inelu.
Dar situatia si limitele lui Frodo erau expresia exacta a prostie noastre de a nu intelege ceeace se-ntampla de fapt.
Intelepciunea ne-ar fi facut sa ne asteptam ca Frodo sa nu poata arunca inelul , .. intrucat intelegem dificultatea alegerii lui, in acele conditii, dar sa-l facem pe Frodo sa inteleaga că oricat de dificil ar fi fost sa ajunga la Mordor … debarasarea de inel va fi adevarata provocare.

Maretia, starlucirea si importanta spirituala nu se gaseste in inspiratia si viziunile celor eliberati de noroi … ci in alegerile dificile care le-au facut cat timp erau scufundati in el. … ,cand nimeni nu dadea doi bani pe ei si alegerile lor marunte, corecte si la limita , cand singurul castig era inca o clipa de viata sau o infinitezimala ameliorare a suferintei.
In fine. Sper să ma fi facut inteles mai bine in perspectiva mea dintr-una din postarile mai sensibile de ieri.
Pace