Natura fidelitatii sexuale

Desi fidelitatea este o calitate umana admirabila care se intersecteaza consistent cu loialitatea (una din caracteristicile umane cele mai dragi mie) fidelitatea sexuala la care ne fuge instant gandul cand problema fidelitatii este pusa pe tapet , este un concept care contine in el insusi prin definitie doze consistente de ipocrizie, lasitate si lipsa de respect fata de cel cu care esti intr-o relatie.

In primul rand nu putem vorbi de fidelitate sexuala in lipsa tentatiei de infidelitate. Cata vreme cineva nu este atras de alte persoane, nu este posibil sa spunem ca este un individ fidel, intrucat el relationeaza sexual cu o singura persoana pentru ca nu este atras de altcineva.

Fidelitatea in acest caz nu reflecta o calitate umana ci lipsa atractiei pentru alte persoane. Este normal si specific oricarei fiinte sa relationeze doar unde si cand simte interes si atractie.

Este atat de natural sa relationezi intim doar cu cei de care esti atras, incat nimanui nu i-ar fi venit vreodata ideea sa-si spuna ca este fidel doar pentru ca nu face sex cu indivizi de care nu este atras. Atractia fata de o singura persoana, nu este  fidelitate sexuala.

De asemenea fidelitatea sexuala in lipsa de oportunitati sexuale nu este fidelitate.
”Este usor sa fii sfanta cand nu exista tentatii” adica  ”multe femei cred ca sunt fidele cand ele sunt doar nebagate in seama”.

Ideea de fidelitate sexuala vizeaza exclusiv efortul si preocuparea de a rezista atractiei , de obicei generalizate, fata de alti parteneri.

Fidelitatea sexuala presupune indiscutabil, pretentia de a ignora , reprima, interzice sau nega orice atractie pentru alti indivizi. Inclusiv atractii care nu au o componenta sexuala intrucat, orice interes catre alt individ , este perceput de partenerul tau ros de neincredere, ca o declaratie publica a neimportantei lui.

Si poate fi interpretata astfel doar pentru ca in intimitatea lui este convins de propria neimportanta.

Oarecum surprinzator este cum oamenii inteligenti cu pretentii de rafinament intelectual si spiritual pot integra atat de usor  in personalitatea si egoul lor o calitate, cea a fidelitatii sexuale, care le tradeaza atat de evident neincrederea in sine si completa lor imaturitate spirituala si umana.

CE altceva decat neincrederea in sine si frica de neimportanta te-ar putea impinge sa pretinzi celui pe care zici ca il iubesti sa-si ignore sentimentele, dorintele si nevoile?

Ce om trebuie sa fii, ca sa-ti doresti prezenta  unei femei impotriva sentimentelor ei, s-o obligi sa-si refuze orice alta placere a relatiilor care o tenteaza,  doar ca sa ti poti seda nemultumirea de sine cu sentimentul importantei? Practic, sacrifici libertatea (viata)  partenerului tau , in numele iubirii bineinteles, pentru a avea o dovada a importantei tale.

Oricat de slab sau neincrezator in sine ai fi , bunul tau simt ar trebui sa-ti spuna ca modul acesta de abordare dovedeste o agresivitate fata de natura cea mai intima a partenerului tau. Dar asta ar presupune sa te intereseze natura  lui intima.

Cand fidelitatea este valoarea fundamentala intr-o relatie, transmiti imediat ca:

1. Continutul uman al partenerului este nesemnificativ in raport cu pretentiile de confort ale egoului tau impachetate de ideea fidelitatii
2. Nu intelegi ca atractia si pasiunea sunt stari vii ce nu pot fi siluite sau conservate prin intelegeri de fidelitate , promisiuni si angajamente
3. Nu intelegi ca fidelitatea in absenta conexiunii, libertatii interioare si pasiunii nu hraneste nimic esential intr o fiinta.

Cand conditionezi o relatie de renuntarea la altele , pierzi din vedere singurul aspect esential pt o relatie: calitatea timpului petrecut impreuna.  NU timpul iubitei (iubitului) tale petrecut cu altcineva iti va afecta relatia ci timpul pe care-l aveti impreuna si pe care de cele mai multe ori il irositi in platitudini si clisee.

Insa , intr-un gest masochist, majoritatea sacrifica importanta continutului de traire a partenerului, pentru acele calitati destinate sa valideze egoul si sa-i protejeze sensibilitatile. Problema este ca nimeni nu a vazut vreodata un ego multumit si dupa orice satisfactie ii oferi , nevoile lui cresc exponential. Orice satisfactie data egoului ii confirma justetea pretentiilor lui, fapt ce il va face sa-si extinda cererile.

Daca fidelitatea ar fi o calitate care sa aiba vreo valoare in sine, nimeni nu ar impune-o celorlalti, intrucat fiecare ar face orice este in stare sa o obtina pt el.

Dar, daca sunteti putin atenti , nimeni nu-si cultiva fidelitatea pentru el insusi ci doar ca sa o poata pretinde de la partener. Absolut toti cei pe care i-ati auzit vreodata slavind valoarea fidelitatii o vor pretinde cuiva.

Nici macar unul … nu-si doreste fidelitatea doar pentru el. Cei care traiesc atractii naturale si durabile pentru un singur partener nici nu-si pun problema fidelitatii si implicit nu au ce negocia.

Nevoia mea de fidelitate ascunde pretentia de a-ti amputa lumea interioara de senzatii si sentimente neagreate de autoritatea egoului meu , pentru a-ti face onoarea de a te distribui in rolul destinat sa-mi satisfaca asteptarile care sper eu ca-mi vor aduce fericirea.

Cand esti pentru mine doar rolul ce ti l-am trasat, in mod evident ca nu mai consider ca este ceva de cunoscut la tine. Iar combinatia asta de posesivitate si previzibilitate in relatii este moartea pasiunii. In acest context, relatia inseamna respectarea rolurilor trasate.

Bineinteles astea-s calculele egoului, intrucat realitatea si viata se pisa pe toate strategiile noastre de la care speram sa ne protejam iluziile si ipocriziile.

Doar cei pierduti in confuzii fara iesire isi pot imagina ca pe obedienta fata de egoul partenerului se poate construi o relatie functionala si durabila .

Obedienta, intrarea in rolul trasat, pentru a fi angajat ca partener, te califica doar pentru a fi folosit si dispretuit pentru naivitatea si imaturitatea ta.

Atractivi sunt doar cei care stiu cine sunt, care nu-si negociaza dreptul de a simti si a se manifesta liber.

Cei care valideaza ca importanta fidelitatea sexuala, nu transmit decat ca sunt dispusi sa-si nege fiinta sexuala ca sa poata pretinde acelasi lucru de la partener ..

Fidelitatea sexuala este cel mai rapid si mai sigur mod de distrugere a atractiei in cuplu si implicit de amplificare a tentatiilor de infidelitate.

Posesivitatea (sentimentul ca partenerul iti apartine) se consfinteste in secunda in care ai garantii ale fidelitatii sexuale. Iar posesivitatea este incompatibila cu pasiunea. Ceea ce simti ca posezi  nu te mai atrage.

Ceea ce ai nu mai prezinta interes, nu te mai incita si implicit nu-i mai acorzi atentie , preocupare. In plus, astepti tot mai mult de la posesia ta (investitia). Ajungi sa crezi ca meriti totul si nu mai oferi nimic.

Asta se intampla cu ambii parteneri. Este usor de inteles ca, diferentele astea dintre ceea ce oferi si ceea ce pretinzi, sunt sursa unor tensiuni care se acumuleaza in backgroundul aparentelor intretinute cu tot mai mare dificultate.

Intr-o relatie bazata pe posesivitate si fidelitate sexuala , flirtul, atingerile extraconjugale devin experiente erotice irezistibile. Imaginati-va ce inseamna pentru cei aflati intr-un astfel de cuplu perspectiva unui sex extraconjugal pasional . Este ceva ce le acapareaza visele, gandurile in intregime. Nu intamplator. Suntem facuti sa traim cu pasiune si intensitate norocul de a fi viu.

Si nici un calcul meschin , nici o buna intentie naiva , precum si nici o ipocrizie nu va putea bloca interesele vietii ce se manifesta prin fiecare dintre noi.

Cris

http://www.facebook.com/#!/cris.popanda?fref=ts